Dacia preistorica si istorica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.84

nivel: Facultate

De la inceput, pe tarim profesional el se izbeste de rezistenta forurilor conducatoare, care incurajau numai pe acei ce aveau legaturi de rudenie, sau prestau o activitate politica a timpului, iar in domeniul istoriei, de elemente conservatoare, potrivnice cercetarilor revolutionare. I se imputa intre altele, influenta lui N. Densuseanu, care in lucrarea sa Dacia preistorica are o pozitie mistica,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dacia preistorica si istorica

De la inceput, pe tarim profesional el se izbeste de rezistenta forurilor conducatoare, care incurajau numai pe acei ce aveau legaturi de rudenie, sau prestau o activitate politica a timpului, iar in domeniul istoriei, de elemente conservatoare, potrivnice cercetarilor revolutionare. I se imputa intre altele, influenta lui N. Densuseanu, care in lucrarea sa Dacia preistorica are o pozitie mistica, lipsita de o fundamentare pozitiva.

Dar Cristofi Cerchez, artist prin definitie, si cu o cultura polivalenta a profesiunii sale, ramine neclintit, indiferent la toate opozitiile. Pasiv la onoruri efemere, fara sa guste bucuria cistigului banesc, el isi inchina intreaga activitate cercetarilor. De cele mai multe ori abia poate face fata existentei, avind de intretinut o familie destul de grea, cu parinti si copii, fiind singurul sustinator, fara sa ocupe posturi de stat sau la intreprinderi particulare, decit sporadic (in timpul primului razboi mondial, functionind ca sef al Serviciului de arhitectura la Primaria Capitalei).

Singur la batrinete, se aciuiaza pe linga una din cele trei fiice ale sale, care il apreciaza in mod deosebit si il intelege. Lipsit de vreun venit, fara o pensie, ajutat uneori de prieteni, el duce o viata modesta, alaturi de aceasta, care imparte cu tatal si un copil al fiicei lui, un cistig mediocru si o viata de privatiuni. Abia cu doi ani inainte de sfirsitul vietii (1953), Cristofi Cerchez, macinat de o boala grea, primeste de la Uniunea arhitectilor, la sezisarea unor colegi, o pensie viagera de merit, recunoscindu-i-se valoarea artistica.

Dar satisfactia este tirzie; la 15 ianuarie 1955, el se stinge din viata, modest, asa cum a fost intotdeauna, aratindu-si pina in ultimele momente convingerea, ca va veni cit de curind ziua cea mare, care va dezvalui comorile ascunse de veacuri ale trecutului nostru istoric, asezindu-le pe piedestalul binemeritat al adevarului.

De-a lungul vietii, Cristofi Cerchez s-a documentat continuu, adincind tema prea interesanta a trecutului nostru istoric, scriind neobosit numeroase articole in presa (ziarul Universul), sau vorbind in cicluri de conferinte (la Casa Scoalelor, Uniunea Arhitectilor, Fundatia "Regele Carol I", Sala "Dalles" etc.) despre subiecte, care gravitau in jurul acestei probleme. Dar cea mai importanta activitate a sa in acest domeniu a fost conceptia unei lucrari de sinteza, extrem de anevoioasa, care demonstreaza - largo sensu - prelatinitatea poporului dac.

Este regretabil faptul ca lucrarea a lasat-o in manuscris, nerevazuta in forma definitiva, nesistematizata pe caitole. Mi-a revenit mie datoria s-o dau cititorului, incercind ca redactarea sa pastreze imaginea cit mai autentica a fondului si a formei. Prin aceasta imi implinesc un angajament pe care mi l-am luat cu putine zile inaintea sfirsitului tatalui meu.Din cercetarile de teren, din izvoarele istorice amintite si din studiul analitic al Coloanei Traiane, Cristofi Cerchez, animat de un pronuntat simt de orientare, dezvaluie o serie de date fundamentale, revolutionind cunostintele curente legate de istoria stramosilor nostri.

Cu convingere si curaj, el rastoarna dogma potrivit careia romanii, dupa ce au razbit neamul barbar al dacilor, bastinasii acestui pamint, le-au dat limba, obiceiurile si intreaga viata social-culturala.Intemeindu-se pe multiple consideratii, rezultate din sapaturile arheologice de pe atunci, la care era intotdeauna prezent, Cerchez le asociaza cu datele istoricilor clasici si moderni, cum si cu traditia orala transmisa de tarani, pastratori ai obiceiurilor pamintului, aratind intr-o serie de capitole vechimea milenara a Dacilor, dusa pina catre inceputurile cuaternarului, cu profunde conceptii spiritualiste animate de o cunoscuta orientare cosmogonica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles