Cuplul - Ultima noapte de dragoste

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Liceu

O perspectivă tradiționalistă și conservatoare asupra iubirii oferă Mihail Sadoveanu prin romanul „Baltagul”. Vitoria Lipan, personaj tipic pt societatea arhaic-tradițională, își trăiește iubirea puternică față de soțul ei în conformitate cu normele unei societăți patriarhale. Iubirea sa e fundamentată pe principiul devotamentului și al datoriei, fapt care o determină să caute dreptate[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cuplul - Ultima noapte de dragoste

O perspectivă tradiționalistă și conservatoare asupra iubirii oferă Mihail Sadoveanu prin romanul „Baltagul”. Vitoria Lipan, personaj tipic pt societatea arhaic-tradițională, își trăiește iubirea puternică față de soțul ei în conformitate cu normele unei societăți patriarhale. Iubirea sa e fundamentată pe principiul devotamentului și al datoriei, fapt care o determină să caute dreptatea cu orice preț, pentru a asigura liniștea veșnică a celui iubit.
Un caz interesant îl reprezintă cel al iubirii dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela din romanul lui C. Petrescu, „Ultima noapte...”. Aici, iubirea, surprinsă din perspectiva subiectivă a personajului-narator se situează sub semnul orgoliul și al frustrării.

Personajul-narator este tipul intelectualului lucid, care caută experiențe fundamentale și aspiră la dimensiunea absolutului în iubire. Evoluția iubirii din acest roman se face cunoscută doar prin reflectarea ei subiectivă în ochii lui Șt. Gheorghidiu, eroul-narator. Astfel, perspectiva narativă este unică, eroul-narator relatând la persoana I experiențele pe care viața i le prilejuiește: experiența iubirii și experiența războiului.
Subiectul romanului să impresia unui epic lpsit de densitate. Evenimentele exterioare sunt relativ puține deoarece predomină analiza și interpretarea lor. Capitolul I, „La Piatra Craiului, în munte”, are valoare de expozițiune pentru că trasează cadrul spațio-temporal al evenimentelor și prezintă protagonistul cu modul său de a înțelege iubirea ca pe un sentiment absolut. Ștefan Gheorghidiu se află concentrat pe front și asistă la o discuție despre dragoste care-i declanșează rememorarea iubirii lui eșuate. Se evidențiază unghiul absolutizant din care privește iubirea, considerând-o „un proces de autosugestie”, „o relație în care îndrăgostiții au drept de viață și de moarte, unul asupra celuilalt.”

Textul narativ este structurat în două părți precizate în titlu, care indică temele romanului și cele două experiențe fundamentale de cunoaștere trăite de protagonist: dragostea și războiul. Dacă prima parte reprezintă rememorarea iubirii matrimoniale eșuate (dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela), partea a doua, construită sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu, urmărește experiența de pe front, în timpul primului război mondial. Prima parte este în întregime ficțională, în timp ce a doua valorifică jurnalul de campanie a autorului („Toate întâmplările din volumul doi le-am trăit aievea, alături de regimentul meu”), articole și documente din epocă, ceea ce conferă autenticitate.

Ștefan Gheorghidiu este un strălucit student la Filozofie, lipsit de mijloace materiale deosebite, deoarece tatăl său își risipise averea în inițiative culturale perdante. În facultate o cunoaște pe Ela, de care se îndrăgostește..

Intriga este marcată în prima frază a capitolului al doilea, „Diagonalele unui testament”, „Eram însurat de doi ani și jumătate...”. Aici se deschide retrospectiva iubirii, Gheorghidiu, student la Filozofie, s-a căsătorit cu Elsa, o frumoasă studentă la Litere, orfană, aflată în grija unei mătuși. Iubirea lui se naște ca un amestec de vanitate și duioșie: „iubești întâi din milă, din îndatorire, din duioșie; iubești pt că știi că asta o face fericită.” Recunoaște, mai apoi, că e vorba și de orgoliu: „...începusem totuși să fiu măgulit de admirația pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaș iubit de una dintre cele mai frumoase studente și cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri...”. Căsătoria le aduce un trai modest, dar armonios până când o moștenire lăsată de unchiul avar, Tache Gheorghidiu, tulbură apele familiei. Implicarea Elei în discuțiile despre bani i se pare lui Gheorghidiu nepotrivită; „...aș fi vrut-o mereu feminină, deasupra acestor discuții vulgare...”. Ela se prinde tot mai mult în mondenități, ceea ce atrage criza cuplului. Totul culminează cu o excursie la Odobești de Sfinții Constantin și Elena; când ea acordă atenție specială unui anume domn G pe care Gheoerghidiu îl bănuiește că i-a devenit amant.

Concentrat pe front, în preajma intrării României în război, Șt. Ghe. trăiește frământat de gelozie, convins că Ela îl înșală cu G. Discuția de la popotă se desfășoară în timpul în care Șt. Ghe. încearcă să obțină o permisie, pentru a o vizita pe Ela. Ea îl chema insistent pentru a-l convinge să treacă o sumă de bani pe numele ei spre a se asigura în cazul morții soțului pe front. Deși România nu intrase în război și Șt Ghe. era convins că țara va rămâne în neutralitate, Ela se temea de posibilitatea de a rămâne văduvă săracă. Obținând cu greu permisia, Șt. Ghe. trăiește alături de Ela ultima noapte de dragoste. Aflând ce dorește soția sa, este convins că aceasta plănuiește un divorț și o căsătorie cu G, convingere pe care i-o întărește întâlnirea întâmplătoare cu acesta pe stradă.

Intrarea României în război și participarea efectivă a lui Șt. Ghe. la acesta, în calitate de combatant, îl îndepărtează de problemele personale. Experiența războiului îi prilejuiește descoperirea sentimentului morții, a suferinței aproapelui său. Rănit, revine la București cu sentimentul eliberării de trecut spre care privește indiferent, hotărât să se despartă de Ela: „...i-am spus că-i las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preț, la cărți; de la lucruri personale, la amintiri; adică tot trecutul...”.

Faptul că experiența iubirii este văzută doar din perspectiva subiectivă a lui Ghe. îi conferă acesteia o aură de mister. Deși persj-narator este un analist lucid al stărilor sale interioare și al evenimentelor exterioare, el nu poate să se elibereze de subiectivitate, pe care sentimentul geloziei și orgoliul masculin i-o accentuează. Chiar dacă este convins că Ela îl înșală, nu are dovezi în acest sens. Tortura interioară este astfel mai acerbă, căci e alimentată de sentimentul nesiguranței.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles