Cultura plantelor industriale

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.17

nivel: Facultate

Pentru evitarea unei adāncimi mai mari de īnsamāntare se vor
īndeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata.

Īngrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu
Brominal, Buctil, Fusilade si combater[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cultura plantelor industriale

Pentru evitarea unei adāncimi mai mari de īnsamāntare se vor
īndeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata.

Īngrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu
Brominal, Buctil, Fusilade si combaterea bolilor (antracnoza, fuzarioza,
putregaiul cenusiu) si daunatorilor (puricele de pamānt, tripsul inului) cu pesticide tip Lindan sau Lindatox – la purici si Sinoratox si Decis la trips.

Recoltarea are ca moment optim faza de coacere galbena, cānd frunzele de pe tulpini au cazut, iar capsulele brunificate sunt 10 – 15%. Plantele se smulg manual sau mecanizat (cu combina LKV-4T). Dupa aceea
se scutura de pamānt, se aseaza pe sol pāna la uscare, dupa care se leaga īn snopi. Paiele se strāng cu presa de balonat si se folosesc pentru obtinerea de celuloza. Inurile mixte si de fuior se recolteaza cu masina (combina) LKV-4T, care smulge tulpinile, le decapsuleaza si le lasa pe sol īn snopi sau īn brazde, dupa echipamentul montat pe combina. Desamāntarea capsulelor se face cu combina de cereale sau cu masina speciala de desamāntat.

Pentru inul de fuior si mixt, recoltat īn snopi, cu capsule cu tot, exista si masini de decapsulat. Productia variaza īntre 3000 – 4000 kg/ha tulpini. Īn conditiile īn care recoltarea se efectueaza mecanizat, la o productie de 3500 kg/ha se consuma 306 ore-om pentru lucrarile manuale si 14 ore-om pentru lucrarile mecanice, ceea ce revin 91,4 ore–om/tona. La asemenea parametrii de productivitate cultura este rentabila pentru orice exploatatie cultivatoare de in.

Cultura bumbacului
Desi este o cultura specifica zonelor ecologice din Mexic, America Centrala , Asia Centrala, China, India, bumbacul a fost introdus īn Romānia, unde s-a adaptat bine. Este cea mai valoroasa planta
textila avānd īntrebuintari multiple: textile fine, matase artificiala, accesorii pentru industria electronica, industria de mobila, industria de covoare si de celuloza. Uleiul din seminte (20 – 27 %) este slab sicativ si se foloseste īn industrie.

Zonarea ecologica
Cele mai favorabile conditii pentru satisfacerea cerintelor biologice ale bumbacului se gasesc īn sudul Cāmpiei Romāne, de la Izvoarele Mehedinti pāna la Fetesti – Ialomita, cu un centru de referinta īn Teleorman la Brānceni precum si īn partea de sud – vest a Dobrogei. Se cultiva pe solurile nisipoase, cernoziomice si balane de stepa,
cu fertilitate mijlocie si ridicata , profunde, permeabile, luto – nisipoase.

Sunt contraindicate luncile rāurilor, Lunca Dunarii cu soluri grele si moi, lacovistele. Prefera terenurile cu expozitie sudica, sud – estica, īnsorite. Particularitati biologice si ecologice. Bumbacul face parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care
īn tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum. Planta se prezinta cu o
tulpina semiīnalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere (fig.8.3.).

Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule(fructele) cu 4 – 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza. Este o planta iubitoare de caldura si vegeteaza – fructifica la o temperatura optima de +20…+28o C. Īncolteste la temperatura de +12…+14oC īn stratul arabil pentru semanat. Este foarte sensibila la brume si īngheturile de primavara si toamna. Planta este rezistenta la seceta, desi este mare consumatoare de apa. Prefera o nutritie ridicata, mai ales īn timpul formarii fructelor si multa radiatie solara.

Locul īn asolament
Din cercetarile facute rezulta ca productii timpurii de bumbac brut, pāna la venirea brumelor timpurii de toamna, se obtin dupa porumb, cereale, sfecla, ricin, tutun, floarea soarelui. Trebuie tinut seama ca bumbacul se īncadreaza īn tipul de asolament cerealier sau cerealier-plante tehnice. Se evita terenurile īmburuienate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles