Cultura plantelor industriale

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.17

nivel: Facultate

Pentru evitarea unei adâncimi mai mari de însamântare se vor
îndeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata.

Îngrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu
Brominal, Buctil, Fusilade si combater[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cultura plantelor industriale

Pentru evitarea unei adâncimi mai mari de însamântare se vor
îndeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata.

Îngrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu
Brominal, Buctil, Fusilade si combaterea bolilor (antracnoza, fuzarioza,
putregaiul cenusiu) si daunatorilor (puricele de pamânt, tripsul inului) cu pesticide tip Lindan sau Lindatox – la purici si Sinoratox si Decis la trips.

Recoltarea are ca moment optim faza de coacere galbena, când frunzele de pe tulpini au cazut, iar capsulele brunificate sunt 10 – 15%. Plantele se smulg manual sau mecanizat (cu combina LKV-4T). Dupa aceea
se scutura de pamânt, se aseaza pe sol pâna la uscare, dupa care se leaga în snopi. Paiele se strâng cu presa de balonat si se folosesc pentru obtinerea de celuloza. Inurile mixte si de fuior se recolteaza cu masina (combina) LKV-4T, care smulge tulpinile, le decapsuleaza si le lasa pe sol în snopi sau în brazde, dupa echipamentul montat pe combina. Desamântarea capsulelor se face cu combina de cereale sau cu masina speciala de desamântat.

Pentru inul de fuior si mixt, recoltat în snopi, cu capsule cu tot, exista si masini de decapsulat. Productia variaza între 3000 – 4000 kg/ha tulpini. În conditiile în care recoltarea se efectueaza mecanizat, la o productie de 3500 kg/ha se consuma 306 ore-om pentru lucrarile manuale si 14 ore-om pentru lucrarile mecanice, ceea ce revin 91,4 ore–om/tona. La asemenea parametrii de productivitate cultura este rentabila pentru orice exploatatie cultivatoare de in.

Cultura bumbacului
Desi este o cultura specifica zonelor ecologice din Mexic, America Centrala , Asia Centrala, China, India, bumbacul a fost introdus în România, unde s-a adaptat bine. Este cea mai valoroasa planta
textila având întrebuintari multiple: textile fine, matase artificiala, accesorii pentru industria electronica, industria de mobila, industria de covoare si de celuloza. Uleiul din seminte (20 – 27 %) este slab sicativ si se foloseste în industrie.

Zonarea ecologica
Cele mai favorabile conditii pentru satisfacerea cerintelor biologice ale bumbacului se gasesc în sudul Câmpiei Române, de la Izvoarele Mehedinti pâna la Fetesti – Ialomita, cu un centru de referinta în Teleorman la Brânceni precum si în partea de sud – vest a Dobrogei. Se cultiva pe solurile nisipoase, cernoziomice si balane de stepa,
cu fertilitate mijlocie si ridicata , profunde, permeabile, luto – nisipoase.

Sunt contraindicate luncile râurilor, Lunca Dunarii cu soluri grele si moi, lacovistele. Prefera terenurile cu expozitie sudica, sud – estica, însorite. Particularitati biologice si ecologice. Bumbacul face parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care
în tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum. Planta se prezinta cu o
tulpina semiînalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere (fig.8.3.).

Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule(fructele) cu 4 – 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza. Este o planta iubitoare de caldura si vegeteaza – fructifica la o temperatura optima de +20…+28o C. Încolteste la temperatura de +12…+14oC în stratul arabil pentru semanat. Este foarte sensibila la brume si îngheturile de primavara si toamna. Planta este rezistenta la seceta, desi este mare consumatoare de apa. Prefera o nutritie ridicata, mai ales în timpul formarii fructelor si multa radiatie solara.

Locul în asolament
Din cercetarile facute rezulta ca productii timpurii de bumbac brut, pâna la venirea brumelor timpurii de toamna, se obtin dupa porumb, cereale, sfecla, ricin, tutun, floarea soarelui. Trebuie tinut seama ca bumbacul se încadreaza în tipul de asolament cerealier sau cerealier-plante tehnice. Se evita terenurile îmburuienate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles