Cultura pasoptista

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.40

nivel: Liceu

O determinare riguroasa si univocal, accepta umonim de de specialisti, nu e posibila din cauza ca difera insesi criteriile de evaluare a semnificatiei unuia sau altuia dintre momentele – cheie ale istoriei politice sau culturale in baza carora urmeaza a se face periodizarea.
Admitand oarecare aproximatie inprivinta datei de incepere si de incheiere a perioadei considerate, esentiale [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cultura pasoptista

O determinare riguroasa si univocal, accepta umonim de de specialisti, nu e posibila din cauza ca difera insesi criteriile de evaluare a semnificatiei unuia sau altuia dintre momentele – cheie ale istoriei politice sau culturale in baza carora urmeaza a se face periodizarea.
Admitand oarecare aproximatie inprivinta datei de incepere si de incheiere a perioadei considerate, esentiale ca toata lumea cade de accord asupra fondului chetiunii si anume ca anii 1820/1830-1860 delimiteaza o epoca destinata in evolutia istorica a literaturii romane cu trasaturi specifice bine precizi denumita in mod curent si generic “Epoca PASOPTISTA”
Desi dupa cum s-a subliniat adesea, procesul dezvoltarii literaturii manifesta todeauna o autonomie relativa, el nereproducand mechanic etapele dezvoltarii social-politice, totusi o caracteristica din cele mai izbitoare al epocii pasoptiste o constituie legatura indusolubila dintre activitatea de creatie si desfasurarile concrete ale istoriei.

Dezvoltarea Social-Politica A Munteniei,Moldovei siTransilvaniei In Epoca Pasoptista.

Datorita apartenentei la formatiuni statale deosebite, reprezintand particularitati proprii de dezvoltare, situtatia tarilor roamne e diferita in aceasta perioada. In Muntenia si in Moldova, dupa miscarea lu Tudor Vladimirescu si pacea de la Adrianopol, care consfiteste libertatea comertului in Marea Neagra si limitarea monopolului turcesc, care are loc o accelerare de ritm a evolutiei istorice.In Transilvania, din cauza conditiilor de aspurire nationala si a inferioritatii de pozitie economica, romanii n-au posibilitatea sa profite decat in parte de propasirea materiala si intelectuala rezultand din miscarea impetuoasa a secolului. Dar ambele parti ale carpatilor, pe cai care raman specifice sensul desfasurarii istorice e aceeasi:

“Poporul se elibereaza trepatat, desi incomplete si cu pretul unor eforturi grele de catusile servirii feudale, capata o constiinta tot mai clara a revendicarilor, fortei si unitaile Europei burgheze isi elaboreaza o cultura moderna care tinde spre originalitate”
Dupa 1829 in Muntenia si Moldova se accentuaza atragerea gospodariei mosieresti in relatii de piata. Drept consecinta se intensifica schimbul i-au avant orasele se contureaza o clasa burgheza foramta din boiernasi, negustori, mici patroni, mestesugari, slujbasi ai administratiei.

Dezvoltarea Culturii In Epoca Pasoptista

Profitand de conditiile favorabile create prin diminuarea puterii turcesti si atragerea principatelor in circuitul international al marfurilor, deci si al ideiilor cultura se dezvolta puternic intre 1821-1829. Caracteristicile sunt amploarea frontului de desfasurare si rapiditatea revolutiei. In toate domeniile: scoala, presa, teatru, editura, creatie artistica si stiintifica se destelenesc drumuri si se aseaza pietre fundamentale.

E o epoca de entuziasm naiv si patriotism aprins de proiecte uriase si veleitati enciclopedice din toate initiativele razbate acceasi vointa neclintita de a ridica neamul romanesc din inapoiere si al face cunoscut Europei
Invatamantul: Pe taramul invatamantului, regulamentul organic enuntase o simpla declaratie de intenti, amenintate sa ramana insa multa vreme o simpla declaratie de intentie: etatizarea scolii, graditia ciclurilor extinderea, al istoriei si geografiei patriei.
In genere, scolile romanesti dinainte de 184 n-au putut fu pepiniere de savanti dale le au crescut oamen icu dragoste de patrie si simtul valorilor autentice.

Odobescu, fost elev la Sava, le-a caracterizat just activitatea:
“Era putina stiinta cata se invata in acele scoli; erau marginite si modeste programele lor is nimeni n-a putut iesi un erudite, un doct dupa bancile inteligente zareau orce lucire a stintei printr-un prism de nationalitate, si inimile tuturor elevilor vechilor scoli romanesti erau pe atunci toate inflacarate de dorul tarii.
Dupa 1848, dezvoltarea invatamantului se continua in toate directiile.
In 1856 se infinteaza Facultatea si o scoala de medicina la Iasi, cu 3 profesori, in care si Simion Varnutiu si o scoala de medicina la Bucuresti din initiative lui Carol Davia. Un articol don “gazeta de Transilvania” din 20 mai 1841 fata de 962 de scoli maghiare, 353 nemtesti, se numarau numai 298 de scoli romanesti.

Teatrul: Pasoptismul a acordat teatrului o imensa pretuire scotand-ul un mijloc dintre cele mai eficiente depromovare a valorilor positive de conduita si moralitate, de educatie estetica si perfectionarea limbii.
Atmosfera era neprielnica, iar greutatile economice, pareau de neinvins.
In plus concurenta trupelor straine, care se bucurau de success, era un obstacol greu de trecut.

Costache Negruzzi scria in 1838 ca:
“Sarmanul teatru, el seamana cu pruncul mic, frumusel, nevinovat si bolnav de strans… Si unde avea trebuinta de buna cautare de- abia ivindu-se si-a starnit in cap o droaie de dusmani, strajnici si puternici.”
In ciuda imprejurarilor teatrul i-a totusi avant in perioada 1840-1860, dar un teatru romanesc pe baze profesionale n-a putut fi insa intemeiat in aceasta epoca(epoca sau perioada pasoptista).
Presa: Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec XIX-lea s-au facut multe incercari de a crea o presa in,imba romana mai ales in Ardeal.

Adevaratul inceput al presei romanesti e legat de numele lui I. Heliade Radulescu si Gheorghe Aschi, si are loc in 1829: in 8 aprilie apare la Bucuresti sub conducerea celui dintai “Curierul romanesc” iar la 1 iunie, la Iasi, dupa 3 numere ale unei foi intitulate “Novitale de la armie” gazeta “Albia romaneasca”. “Curierul” si “Albia” reflecta prima etapa a presei romanesti, cu imensele merite ale oricarei opera de pionerat, dar si cu limitele pe care in mod fatal, momentul istoric si peronalitatea celor doi redactori le faceau inevitabile.

Prezentarea grafia e lipsita de eleganta; cea mai mare parte a cuprinsului e atribuita stirilor externe, decupate cu foarfeca de prin jurnalele straine,materialul indigen e disparat,ca problematica,inegal ca intindere, timid ca formulare, fiind vadita grija de a evita suparari cu cenzura: tirajul scazut(280de exempalre),(“Curierul” la 1829 si circa 250 la 1834), exprima destul de graitor dificultatile materiale ce-I hartuiau pe redactori.

Un moment deosbit in evolutia spirituala a pasoptismului si in orientarea pe cai rednice a literaturii nationale il constituie activarea pe taram publicistic a lui M. Kogalniceanu. Dupa o scurta trecere pe la “Alauta romaneasca” (aparuta in iulie-sep. 1838 sub conducerea sa) el initiaza in 1840 “Dacia literara: suprimata dupa numai trei numere si apoi in 1844, inpreuna cu Ion Ghica, Vasile Alexandri si P. Balas “Propasirea” sau cu numele admis de cenzura.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles