Cultura nationala norvegiana in a doua jumatate a secolului XIX

2x puncte

categorie: Muzica

nota: 9.36

nivel: Liceu

In expansiunea sa europeana, romantismul muzical cuprinsese in fruntariile sale si tarile nordice, aflate destul de departe de centele care straluceau incandescent marii astrii ai secolului. Inauntrul lor se petrecea un proces amplu de clarificare,de ordonare si de profilare pe un anumit tip de cultura,determinata social-istoric, clar conturata, tinzand tot mai evident spre crearea unui fond de sp[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cultura nationala norvegiana in a doua jumatate a secolului XIX

In expansiunea sa europeana, romantismul muzical cuprinsese in fruntariile sale si tarile nordice, aflate destul de departe de centele care straluceau incandescent marii astrii ai secolului. Inauntrul lor se petrecea un proces amplu de clarificare,de ordonare si de profilare pe un anumit tip de cultura,determinata social-istoric, clar conturata, tinzand tot mai evident spre crearea unui fond de specificitate nationala darde valoare universal„.

Poate de intrare in zona tarilor scandinave era Danemarca, situata in imediata vecinatate a Germaniei,pe unde patrundea stilul si spiritul continental al muzicii ,poposind mai intai la Copenhaga(important centru comercial si cultural,un fel de capitala a nordului)dupa care,traversand marea, se diseminau spre malmo, goteborg si Stockholm in Suedia,Bergen si Cristiana(Oslo),in Norvegia, modificand simtitor conceptiile estetico-filozofice si influentand activ si fertilizand constiintele artistice din aceste tari care, la randul lor, prin culoarea, prin aerul, prin distinctia si tonul international, de specificitate nationala, aduceau modificari substantiale in matricea sensibilitatii romantice.

Fara a avea o traditie cultural-artistica veche,tarile nordice cunosc in a doua jumatate a secolului al nouasprezecelea o puternica inflorire,datorita dezvoltarii economice dar mai ales cresterii constiintei de sine a popoarelor,a demnitatii lor nationale si a dorintei lor de afirmare independenta in lume.Acum incep sa se cristalizeze anumite traditii nationale,consecinta a unor tot mai clare tendinte de individualizare, indepentizare si desprindere de trunchiul comun al stilului muzical european preponderent germanic.

Niels Wilhelm Gadein suedia, Johan Svendsen,Edvard Grieg si Cristian Sinding in Norvegia, iata ''nou aparutii si insemnatii poeti ai Scandinaviei'', chemati ''sa imprime talentele lor muzicale impulsuri puternice''pentru ca-dupa cum sustinea Schumann-''tocmai Nordul ar putea sa intervina si sa vorbeasca foarte bine un grai propriu''.

Acest grai propriu,despre care vorbeste Schumann, l-a ridicat mai intai Niels Wilhelm Gade care,destul de timpuriu ,a reusit sa ridice muzica daneza la rangul de cultura muzicala nationala,cu toate ca formatia sa si stilul sau sunt foarte apropiate de Mendelssohn Bartholdy(caruia i-a urmat in calitate de dirijor la Gewandhous), de Chopin si Schumann.

In muzica sa,dupa cum remarca Schumann,apare un caracter nordic hotarat si deplin realizat ''...''pretutindeni se afirma o modalitate melodica intru totul originala, cum pana in prezent si intr-o infatisare atat de populara, ea inca nu s-a ivit in speciile mai inalte ale muzicii intrumentale.''Cu toate acestea, din muzica lui Niels Gade putine lucrari au fost pastrate in constiinta muzicala a posteritatii.Uvertura ''Ossian''.''Fiica regelui ielelor''-balada pentru solisti, cor si orchestra-Octetul de coarde in fa major opus 17.

Sextetul de coarde opus 44, iata cateva dintre cele mai insemnate lucrari ale compozitorului danez.Aproape necnoscut a ramas ''graiul propriu''al suedezilor din aceasta perioada, facandu-se auzit abia in primele decenii ale secolului al douazecilea, prin Sjengren Johan.In schimb, cel al norvegienilor, rostit original, distinct, in forme clare, intr-o invesmantare excelenta, bogat in elemente noi, pregnante si captivante, s-a impus, a retinut atentia lumii muzicale, constituindu-se intr-o valoroasa contributie scandinava la dezvoltarea limbajului muzical romantic si nu intamplator.

In Norvegia in aceasta perioada, se punea din ce in ce mai mult problema crearii unei arte nationale.Cele doua directii, conturate in viata artistica norvegiana de la mijlocul secolului trecut, una specifica oraselor, un amestec de culturi europene si alta specifica satelor, cultura folclorica,intra in centrul atentiei reprezentantilor artei profesioniste.

Sub indrumarea acestora, in orase si in porturi iau fiinta numeroase formatii corale, iar muzica instrumentala patrunde tot mai mult in viata familiala.Despre opera inca nu se poate vorbi.Lipsa oricarei traditii, chiar a unor inceputuri modeste a determinat o serioasa ramanere in urma.Slab reprezentata era si muzica simfonica, datorita orchestrelor rare, mediocre si fluctuante, a solistilor autohtoni care, atunci cand erau, luau calea peregrinarilor in cautarea gloriei.

Tot acum apar primele culegeri de folclor norvegian ;compozitorul J.Halvorsen culege cateva sute de dansuri taranesti, iar L.Lindemann pubilca o ampla colectie de 540 de melodii si cantece populare norvegiene din care s-au inspirat multi compozitori norvegieni.Determinant in aflarea drumului prorpiu a fost contactul cu cultura norvegiana cu cultura daneza, cu Niels Gade care a sprijinit si a impulsionat avantul miscarii muzicale nationale norvegiene.

Sub obladuirea acestuia in 1864, la Copenhaga, Richard Nordraak si Edvard Grieg infiinteaza societatea muzicala euterpe, avand drept scop organizarea de concerte in care sa fie promovate numai creatiile compozitorilor nordici.Stapaniti de un puternic si inflacarat patriotism, ei pledeaza si lupta pentru o muzica in care sa fie redat pregnant specificul national, cristalizat in ''landsmal''(limba tarii), originalitatea muzicii populare norvegiene.

Si in timp ce ceilalti norvegieni mai de seama ramaneau tributari influentelor muzicii germane, Nordaak si Grieg puneau bazele unei autentice culturi muzicale norvegiene, Grieg ajungand reprezentantul de frunte al acesteia.

EDWARD GRIEG, aduce prin creatia sa, una dintre cele mai de seama contributii la dezvoltarea limbajulu muzical romantic .El face parte din randul celor ce s-a nascut cu simt si spirit national, fiind capabil sa dezvaluie in forme si nuante caracteristice intregul univers al lumii scandinave.''s-a inspirat mai mult ca oricine din natura si din viata oamenilor.Imaginie muzicii sale sunt ca peisajele norvegiene care nu-s nici intense, nici greu accesibile.

A mers atat de departe, incat simtamintele norvegiene si viata norvegiana au patruns aproape in fiecare camera de muzica si in intreaga lume.El nu se incadreaza in randul compozitorilor monumentali si nu si-a propus sa descopere noi gramatici muzicale, dar exceleaza de alcatuire si manevrare a structurilor muzicale, in devenirea lor simfonizeaza, romantica.

Lui Grieg ii sunt caracteristice detaliul decorativ si reliefurile voluptoase ale ornamentelor, ale stilizarilor indraznete si ca putini altii, el patrunde in cutele sensibile ale spiritualitatii norvegiene, redand-o fin si nuantat, in forme si genuri adecvate, in modalitati specifice.Creatia sa, fara a fi ampla, cuprinde aproape toate genurile muzicale(exceptand simfonia si opera)-compozitorul simtindu-se puternice atras mai ales de miniaturile vocale si instrumentale pe care, cu o daruire totala, le interpreteaza de pe pozitia bardului national, a romanticului inflacarat si le realizeaza in forme variate, condensate, aforistice, evitand monumental si expresia pompoasa grandilocventa.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Muzica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles