Cultele religioase in Dacia romana si postromana

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.41

nivel: Liceu

Intr-o scrisoare din 16 ianuarie 1869 catre savantul maghiar Romer Floris, publicata de acesta in revista Archaeologiai ertesito4, Alexandru Odobescu alcatuieste urmatorul inventar al "divinitatilor specifice care s-au bucurat de o cinstire deosebita in Dacia": 1) Mithra; 2) Diana-Artemis-Hecate; 3) Cavalerul trac; 4) divinitati egiptene, feniciene si siriene (Isis), puse de autor sub semnul gnoze[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cultele religioase in Dacia romana si postromana

Intr-o scrisoare din 16 ianuarie 1869 catre savantul maghiar Romer Floris, publicata de acesta in revista Archaeologiai ertesito4, Alexandru Odobescu alcatuieste urmatorul inventar al "divinitatilor specifice care s-au bucurat de o cinstire deosebita in Dacia": 1) Mithra; 2) Diana-Artemis-Hecate; 3) Cavalerul trac; 4) divinitati egiptene, feniciene si siriene (Isis), puse de autor sub semnul gnozei, care ar fi facut o concurenta redutabila crestinismului, in ciuda marii saracii de date epigrafice si mateAZrial sculptural de la data respectiva, este uimitoare corectituAZdinea clasificarii, care, intr-o terminologie actuala, ar suna astfel:

1) Culte persane; 2) Culte greco-romane; 3) Culte dacice; 4) Culte egiptene si siriene, in cadrul carora sint discutate 5) gnoza si crestinismul. La acestea, trebuie adaugate, pentru sec 828j97i olele ulterioare retragerii romanilor din Dacia, 6) Cultele germanice; si 7) Cultele asiatice, turanice (hunii). Arheologia contemporana a imbogatit considerabil tabloul, pe baza numeAZroaselor descoperiri facute intre timp, fara insa sa-i modifice cu mult liniile principale. Astfel, in 1984, Mihai Barbulescu trece in revista peste 100 de divinitati atestate in provincia Dacia, grupindu-le in functie de origine in:

1) divinitati greco-romane; 2) divinitati iraniene (persane); 3) divinitati microasiatice; 4) divinitati siriene si palmiriene; 5) divinitati egiptene; 6) divinitati nord-africane; 7) divinitati celtice si germanice; 8) divinitati traco-inoesice; 9) crestinismul; 10) divinitati mistice (gnostice etc.) si magice, legate in special de cultul funerar5. Acest repertoriu extraordinar de bogat reflecta desigur viata religioasa din intreg spatiul imperiului in antichitatea tirzie, fiind rezultatul tolerantei religioase a romanilor, dispusi sa accepte orice cult care nu se impotrivea politicii de stat.

in acest fel, prin importuri, asocieri, asimilari si interpretari (interpretatio romana), Dacia a devenit si ea locul de confluenta a numeroase culte si credinte, aduse de militari si de colonisti ex toto orbe romano. Aceasta nu inseamna ca intreaga populatie practica un superpoliteism inchinindu-se tuturor acestor zei, ci, dupa cum observa judicios Mihai Barbulescu, ca fiecare grup etnic sau profesional, fiecare individ chiar, putea "alege" din imensul panteon, pe baza afinitatilor elective, un grup de zei in uz personal.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles