Cucerirea daciei

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.67

nivel: Liceu

     Adoptiunea si apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian în provinciile germanice, ramânând la frontierele de pe Rin, din Pannonia si de pe Dunare pâna spre sfârsitul anului 99. Aceasta lunga stationare la frontiere a pregatit expeditiile sale de mare anvergura.

     Înainte de a se întoarce la Roma, în iarna 98-99 e.n., Traian începe un turneu de inspectie, pe frontiera d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cucerirea daciei

     Adoptiunea si apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian în provinciile germanice, ramânând la frontierele de pe Rin, din Pannonia si de pe Dunare pâna spre sfârsitul anului 99. Aceasta lunga stationare la frontiere a pregatit expeditiile sale de mare anvergura.

     Înainte de a se întoarce la Roma, în iarna 98-99 e.n., Traian începe un turneu de inspectie, pe frontiera danubiana. În "Panegiricul" sau, publicat în timpul si dupa primul razboi dacic, Pliniu subliniaza ca astfel Traian intimida pe Decebal si îi zadarnicea orice plan de noua actiune ofensiva. În realitate, Traian urmarea, mai ales, sa verifice si sa consolideze capacitatea de lupta a legiunilor stationate în zona danubiana. Patru dintre acestea se aflau în Pannonia (I Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina, XV Apollinaris), trei în Moesia Superioara (IV Flavia, II Adiutrix, VII Claudia) si înca doua în Moesia Inferioara (I Italica si V Macedonica). Traian inspecteaza taberele acestor legiuni, fortele auxiliare si fortificatiile de la frontiera. Totodata, el întreprinde lucrari importante, cum ar fi: construirea sau numai terminarea construirii soselei de pe malul sudic al Dunarii, la Cazane, care prelungea de fapt unele amenajari rutiere mai vechi. Cum atesta vestita inscriptie "Tabula Traiana", aceasta sosea s-a realizat prin taierea unor bucati de stânca iar podeaua sa a fost sustinuta de console de lemn fixate în malul pietros. Noi fortificatii au fost ridicate în mai multe locuri. Toate aceste actiuni faceau parte dintr-un plan de pregatire a vastei campanii întreprinse împotriva dacilor. Nici chiar declaratiile de pace, mentionate de Pliniu nu puteau însela pe nimeni.

     PRIMUL RAZBOI DACIC

     Cauze:

     - intentia lui Traian de a spala presupusa rusine rezultata din tratatul încheiat între Domitian si daci.

     - Pliniu se refera la dispretul dacilor fata de Imperiul Roman, prilejuit de stipulatiile tratatului, lucru dovedit de incursiunile în teritoriile romane.

     - de asemenea, Criton semnaleaza ca Decebal umilise pe romani prin încheierea pacii din 89 e.n., considerând acest lucru ca pricina fundamentala a razboiului lui Traian si a cuceririi regatului dac. Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-si spori capacitatea de lupta. Astfel el a atras în rândurile armatei dace un numar mare de transfugi recrutati dintre militarii romani cei mai destoinici.

     Dacii si-au fortificat puternic cetatile si au fabricat masini de lupta eficace. Armata daca, pregatita de militari romani, deprindea tactica de lupta romana.

     Cauzele imediate ale cuceririi Daciei sunt: a) de ordin politico-militar; b) de natura economica.

     a) Cauze de ordin politico-militar.

     - statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii sa mai poata asigura securitatea deplina a frontierei danubiene.

     - Traian avea intentia de a fauri în Europa estica o latinitate puternica, replica a celei create în Occident de Caesar si de August, Dacia urmând sa devina un bastion avansat al acestei latinitati, în mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor.

     - apararea provinciilor balcanice de triburile migratoare. Totodata, el nu voia sa lase întreg estul Imperiului în sfera lingvistica-culturala elenica si spera sa creeze un rasarit latin, alaturi de cel grecesc.

     - romanii doreau sa cucereasca toate statele civilizate de la frontierele lor, numite "lumea locuita", din care faceau parte si dacii. Prin acest lucru se urmarea de fapt cucerirea regatului part, principalul stat civilizat.

     - Traian nu considera posibila o actiune de anvergura împotriva partilor, înainte de a-si fi asigurat spatele, adica înainte de a fi lichidat primejdia constituita de statul dac al lui Decebal.

     b) Cauze de ordin economic

     - aurul dacilor, bogatiile subsolului si solului dacic, al minelor si ogoarelor sale, au determinat în mare masura cucerirea Daciei, care astfel putea sustine material celelalte campanii.

     - posibilitatea colonizarii unor noi teritorii promitea solutionarea partiala a unor deparitati sociale si devierea unor nemultumiri.

     - linia Dunarii era mai usor de aparat decât o frontiera în interiorul Daciei. Experientele Imperiilor Bizantin si Otoman, dar si cele ale Imperiului Roman, o dovedesc.

     Campaniile:

     Decebal si-a creat un abil sistem de aliante, care a dus la formarea unei ample coalitii antiromane, din care faceau parte numeroase triburi dacice, germanice si sarmatice: îndeosebi burii germanici si roxolanii. Se apreciaza ca el a concentrat împotriva lui Traian o armata formata din 160.000 de luptatori (ceea ce la acea vreme însemna foarte mult), dintre care 140.000 erau daci si 20.000 proveneau din rândurile aliatilor sai. Decebal a încercat de asemenea sa stabileasca o alianta cu partii, chiar daca nu cunosteau intentia lui Traian de a-i ataca, dupa cucerirea Daciei.

     Pe lânga construirea marelui drum militar si întarirea garnizoanelor si a fortificatiilor, Traian a sapat un canal lung de peste 3 Km pe malul drept al Dunarii, în zona dificil navigabila de la Portile de Fier, care urmarea sa asigure trecerea flotelor romane de pe Dunare (lucru atestat de descoperirea unei a doua "Tabula Traiana"). El si-a întarit armata si prin aducerea unor legiuni din alte teritorii care nu puneau probleme militare. Fortele auxiliare au fost întarite cu unitati neregulate, "etnice", recrutate din populatiile neromanizate, cum erau: maurii, asturii, sirienii, palmirienii, marcomanii, germanicii. Fortele romane utilizate în primul razboi dacic însumau 120.000 de militari.

     Prima campanie începe în 25 martie 101. Ajuns la Dunare, Traian trece fluviul pe un pod de vase pe la Lederata (în prezent Rama). Totodata, o a doua coloana romana a trecut Dunarea pe la Dierna (azi Orsova) cu scopul de a se uni ulterior cu principalele forte expeditionare.

     În timp ce dacii se retrag adânc în interior, romanii înainteaza sistematic în Banat. Traian renunta la ideea unei înaintari rapide spre Sarmizegetusa deoarece o solie îl informeaza ca burii si alti aliati ai dacilor (dacii din nord, care nu faceau parte din statul lui Decebal) cer încheierea pacii cu Decebal. Trupele romane croiesc drumuri, ridica poduri si înalta castre, care le asigura ocuparea ferma a tarii si legatura cu provinciile de la sudul Dunarii. Fortele conduse de Traian înainteaza spre nord, pe la Arcidava (Varadia actuala), Centum Putea, dupa care se întorc spre est, de la Berzovia (Bârzava) spre Ai(zi)zis (Pogonis), având ca obiectiv principal Tibiscum. Aici se realizeaza jonctiunea cu fortele pornite de la Dierna. De aici patrund pe valea Bistritei, într-un defileu îngust si paduros, numit Poarta de Fier a Transilvaniei. În acest lung culoar, la Tapae, are loc prima confruntare importanta între cele doua trupe, învingatori iesind romanii.

     Dacii se retrag, fiind defavorizati de vreme, ca si romanii, si trimit solii de pace dar care sunt respinse.

     Romanii patrund în depresiunea Hategului si încep cucerirea cetatilor dacice din munti, unde se aflau puternicele citadele de la Gradistea, Costesti, Blidaru si Piatra Rosie. Fortele lui Traian ajung în fata unei cetati, pe zidurile careia se aflau, înfipte în pari, craniile prizonierilor romani, luati în timpul campaniilor lui Domitian. Datorita iernii Traian este obligat sa încetineasca si mai mult înaintarea, importante efective romane ramânând sa ierneze în Tara Hategului.

     Decebal profita de ragazul acordat de venirea iernii, încercând o diversiune menita sa îi oblige pe romani sa se retraga complet din Dacia. În acest scop, el a obtinut si sprijinul substantial al aliatilor sai. Aceasta diversiune s-a produs în iarna 101-102, în Moesia Inferioara. Zona de actiune a fost destul de larga, întrucât îngloba Dobrogea si nordul Bulgariei actuale. Fortele trimise de Decebal s-au unit cu burii coborâti de-a lungul Carpatilor rasariteni si cu roxolanii lui Susagus, foarte bine înarmati. Atacatorii trec cu dificultate Dunarea, caci gheata se rupe sub greutatea lor si le pricinuieste pierderi serioase. Ataca zonele fortificate ale inamicilor slab aparate de auxiliari romani, pe care le prada si jefuiesc, repurtând unele succese. Acest lucru determina îmbarcarea lui Traian, împreuna cu o mare parte din unitatile din Dacia, care imediat ce debarca se angajeaza în lupta cu "barbarii". Au loc 3 mari ciocniri, soldate cu mari pierderi de ambele tabere. Cea mai importanta este cea de la Adamclisi, unde Traian a participat personal la batalie, rupându-si propriile vesminte pentru a confectiona bandaje pentru raniti, si din care romanii au iesit învingatori. Astfel diversiunea moesiana este lichidata.

     Pentru consolidarea liniei Dunarii, împaratul lasa în Moesia Inferioara pe Laberius Maximus în fruntea unei legiuni.

     Între timp, Decebal ataca trupele din Tara Hategului, slabind astfel si mai mult trupele romane.

     A treia campanie are loc în primavara anului 102, când romanii ataca din 4 directii. O coloana, condusa de împarat, ataca prin Transilvania, din valea Muresului, cetatile dacice din M-tii Orastiei. Înainteaza de-a lungul Apei Orasului (Gradistii) si cucereste una dupa alta cetatile dacice din munti. Este luata cu asalt fosta capitala a dacilor, cetatea de la Costesti.

     O alta coloana romana patrunsese prin pasul Vâlcan, de-a lungul Jiului, si înfrânsese pe daci în zona orasului Petrosani.

     O a treia coloana patrunsese prin pasul Turnu Rosu, impunând dacilor pierderi grele si luând multi prizonieri. Aceasta coloana se uneste cu fortele lui Traian, continuând cucerirea cetatilor din munti.

     Pentru a înfrânge moralul dacilor si a le taia resursele, romanii pârjolesc satele autohtone. A patra coloana atacase dinspre est sau nord-est, ocupând o cetate dacica în care se afla chiar sora lui Decebal. Si aceasta coloana face jonctiunea cu grosul fortelor romane conduse de Traian.

     Aceasta forta s-a confruntat cu armata dacica în apropiere de Sarmizegetusa. Initial romanii au fost pusi în deruta, dobândind foarte greu victoria cu ajutorul unor aristocrati daci tradatori.

     Aceasta batalie, care epuizase ambele tabere, si venirea iernii, determina pe Traian sa-i acorde lui Decebal pacea solicitata, dar cu conditii foarte aspre pentru daci.

      Al doilea razboi a lui Traian împotriva lui Decebal, începe in vara anului 105, când Traian soseste la Drobeta -Turnu Severin. Deschidem o mica paranteza, reamintind ca intre timp a avut loc o tentativa de asasinat împotriva lui Traian care insa a esuat. Ar fi schimbat oare reusita atentatului, soarta noastra de azi ?... Am fi aratat diferit?... Am fi vorbit o alta limba?... Iata întrebari ce raman fara raspuns. Sa revenim deci la armatele romane, care doritoare nu de faima ci de aurul si averile dacilor, înainteaza in trei coloane:

     - prima coloana înainteaza pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau ca venea tocmai din Nordul Egiptului, sa moara pasarea PHOENIX; ea tinea in cioc cel mai vechi indemn pelasgic, iar in gheare "oul", din cenusa caruia, undeva in muntii Cernei, pasarea PHOENIX renastea). Asadar prima coloana romana înainteaza prin Valea Cernei, Tara Hategului, ajunge la cetatile Costesti, Blidaru si Piatra Rosie, pe care le distruge.

     - a doua coloana, urca pe Valea Jiului, Castrul de la Bumbesti, patrunzând in Masivul Sureanul pe la Banita.

     - a treia coloana, condusa de Traian, se deplaseaza de la Drobeta la Sucidava si Romula, strabate Valea Oltului pana la Castra Traiana (Simbotin - Vâlcea) ajunge la Tilisca, apoi la Capâlna.

      Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioara, trec pe la Bran, Bratocea, Oituz. Batalia pentru Sarmisegetuza Regia se da la începutul verii anului 106 A.D., cu participarea legiunilor a II a ADRIUTIX, a IV a FLAVIA FELIX si a unui detasament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul atac, dar sunt distruse conductele de apa care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiata, sunt retezati toti stâlpii sanctuarelor in incinta sacra, se distruge întreaga fortificatie. Razboiul, insa, continua. Prin tradarea lui Bacilis (confident al regelui dac), romanii gasesc in albia râului SARGESIA, tezaurul lui Decebal (evaluat de JEROME CARCOPINO la 165500 kg. de aur si 331000 kg. de argint). Ultima lupta cu oastea regelui dac are loc la POROLISSUM (MOIGRAD).



      Era adânc inradacinat in firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. De aceea se spunea despre ei ca plecau la lupta mai veseli decât in oricare alta calatorie. In retragerea spre munti, Decebal este urmarit de cavaleria romana condusa de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Religia dacica a lui Zalmoxes admitea sinuciderea ca o ultima usurare pentru cei prea greu loviti de nenorocire, ba chiar o înalta si prea mareste cu fagaduinte supra naturale. Dacii care au ascultat ultima cuvântare a lui Decebal, se imprastie si se sinucid. Numai nesupusul rege, mai mare decât zeul sau, nu-si cauta uitarea in moarte, ci încearca sa se sustraga dinaintea romanilor, in speranta mareata ca va mai putea gasi inca, in strafundurile muntilor sau in codrii neumblati, mijlocul de a pregati reînceperea luptei si razbunarea. Dar cavaleria romana îl urmareste fara ragaz, este gata sa puna mana pe el si atunci marele Decebal isi implineste destinul punându-si capat zilelor. Scena mareata a mortii sale poate fi regasita pe Columna lui Traian.

      Am fost zdrobiti, invinsi dar... nu NIMICITI !
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles