Cruciade - confluente a doua mentalitati opuse

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.90

nivel: Facultate

Politica lui ambitioasa si activa, trecand dincolo de marginile stramte ale Peninsulei Balcanice se intindea pana in Ungaria, pe malurile orientale ale Adriaticii, ridica pretentii asupra stapanirii Haliei, contesta lui Frederic Barbarosa insusi titlul imperial. Diplomatia lui lucra la Geneva, la Pisa, la Ancona, la Venetia; emisarii sai intrigau in Germania si Halia, ambasadorii lui negociau la c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cruciade - confluente a doua mentalitati opuse

Politica lui ambitioasa si activa, trecand dincolo de marginile stramte ale Peninsulei Balcanice se intindea pana in Ungaria, pe malurile orientale ale Adriaticii, ridica pretentii asupra stapanirii Haliei, contesta lui Frederic Barbarosa insusi titlul imperial. Diplomatia lui lucra la Geneva, la Pisa, la Ancona, la Venetia; emisarii sai intrigau in Germania si Halia, ambasadorii lui negociau la curtea Frantei si la curtea pontificala. Si daca planurile lui vaste ramasera pana la urma fara rezultat, nu e mai putin adevarat ca in tot decursul secolului al XII-lea, Constantinopolul fu unul dintre centrele principale ale marii politici europene. [1]

1.1.Statornicirea feudalismului apusean in Orientul Apropiat ca rezultat concret al cruciadelor
Se stie ca fiecare cruciada a avut drept consecinta fondarea unui stat latin in Orient. In Siria, recucerita spre sfarsitul secolului al IX-lea, aparura ca prin farmec o multime de seniorii feudale - regatul Ierusaliniului, priacipatul Antiohiei, comitatul Edessei si Tripoli, fara a mai vorbi de realizarile baronilor mai mici. La sfarsitul veacului al XII-lea, a treia cruciada lua in trecere Ciprul iar Lusignianii intemeiaza acolo un regat, care, timp de doua secole, a fost cel mai bogat si mai prosper din toate statele Orientului Latin. Mai mult, a patra Cruciada realiza lucruri si mai mari.

In Bizant, ea aseza un imparat latin pe tronul Cezarilor, apoi schimba in principate feudale Grecia si insulele arhipelagului. In tirnp ce un conte de Flandra imbraca purpura basileilor, un marchiz de Montferrat era proclamat rege in Tesalonic; burgunzii se faceau duci la Atena iar Champenois - printi in Morena. Venetienii deveneau mari duci de Lemnos, marchizi de Cerigo, duci de Naxos si de Pares; genovezii, printi de Chios, iar Rodos devenea capitala Cavalerilor Ospitalieri si Creta aparea ca o colonie a Venetiei.

Si in toate aceste asezari latine nascute pe pamantul Siriei sau al Eladei, noii veniti adusesera cu ei, legile, obiceiurile si moravurile din Occident. A fost ca o bucata din Europa feudala transportata sub cerul Orientului. [2] Si astazi inca, pe muntii Siriei ca si pe muntii Arcadiei sau ai Argolidei, pe pantele Taigetului ca si pe culmile Libanului, chiar si mai departe, in plin desert, pierdute dincolo de Marea Moarta, calatorul mirat intalneste admirabile fortarete feudale, incoronand cu turnurile lor masive si cu zidurile lor crenelate crestele colinelor.

In Cipru, edificii aproape intacte, citadele mandre, manastiri singuratice pierdute in adancul vailor pustii, minunate catedrale gotice, pastreaza splendorile artei franceze din secolul al XIII-lea si al XIV-lea. Si cu meterezele sale formidabile, cu vechile sale turnuri, cu casele vechi din strada Cavalerilor, Rodos ofera spectacolul rar si aproape unic al unei cetati franceze din secolul al XV-lea, pastrata cu toate monumentele ei.

Si daca, asa cum se intampla intotdeauna cand doua civilizatii neegale se gasesc fata in fata, cea mai putin dezvoltata din cele doua - pe atunci cea occidentala - sufera puternic influenta civilizatiei superioare: araba, siriana, dar mai ales bizantina cu care vine in atingere, totusi, primind mult, ea a dat de asemenea mult. De la aceasta lume feudala care inflori in Cipru, in Siria, in Moreea, Orientul lua ceva; si daca in fata noutatilor si a prestigiului islamului sau Bizantului, latinii au invatat sa reflecteze asupra multor lucruri pe care abia le banuiau, societatea orientala se transforma de asemenea in acest contact zilnic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles