Cruciada a Patra

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.01

nivel: Facultate

Pentru a intelege mai bine ce anume i-a manat pe cruciati dincolo de granitele Europei se cuvine sa mentionam in mod deosebit si spiritul religios, atat de puternic inradacinat in mentalitatea epocii.Aceasta stare de profound misticism era permanent intretinuta de papalitate.
Cunoscand toate acestea ne explicam de ce predicarea primei cruciade a starnit un mare rasunet si de ce la ea au par[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cruciada a Patra

Pentru a intelege mai bine ce anume i-a manat pe cruciati dincolo de granitele Europei se cuvine sa mentionam in mod deosebit si spiritul religios, atat de puternic inradacinat in mentalitatea epocii.Aceasta stare de profound misticism era permanent intretinuta de papalitate.
Cunoscand toate acestea ne explicam de ce predicarea primei cruciade a starnit un mare rasunet si de ce la ea au participat feudali si tarani intr-un numar impresionant.

Dupa lansarea apelului Papei Urban al-II-lea, mase largi de crestini au inceput sa-si prinda de haine semnul crucii. Acest elan s-a extins repede si asupra reprezentantilor nobilimii. Ingrosarea randurilor cruciatilor s-a datorat si faptului ca Papa, in dorinta de a avea cat mai multi luptatori, a declarat ca iarta pacatele acelora care se vor inrola in armata crestina. Deveniti dintr-o data “fara de pacate”, o multime de elemente dubioase au solicitat sa plece in cruciada.

Succesul apelului papal a avut si alta cauza. In acea perioada, Europa capabila si dispusa sa organizeze asemenea expeditii, iar feudalii francezi sau germani, stapaniti de dorinta de a jefui spre a se imbogati nu asteptau decat ocazia potrivita. Si ocazia a fost furnizata generos de Papa Urban al-II-lea.

Pe de alta parte, anticipand evenimentele, trebuie sa mentionam ca nobilii razboinici nu urmareau doar sa jefuiasca si sa se imbogateasaca, ci voiau sa-si intemeieze state de sine statatoare.Asadar, vreme de doua veacuri, cruciatii se vor bate in numele crucii, dar si in interesul lor.

CRUCIADA a-IV-a
Evenimentele din preziua cruciadei a patra se rezuma la cucerirea Jaffei de catre Malik al-Adil( septembrie 1197) si la alegerea lui Amaury de Lusignan, regele Ciprului, si ca rege al Ierusalimului, fapt care a intarit temporar fortele cruciate si a dus la recucerirea Beyrutului(octombrie 1197). Pentru a rezista mai bine atacurilor care se pregateau, fortele eyubide se regrupara din nou sub Malik al-Adil. In acelasi timp insa, baronii luptau pentru a obtine o independenta cat mai larga fata de puterea monarhica.

In acest timp, la sfarsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea, in apusul Europei se gaseau numerosi feudali si mai ales cavaleri, care erau lipsiti de mijloacele materiale necesare pentru a-si duce existenta lor de huzur si desfranare. Bande de cavaleri-talhari erau gata sa jefuiasca pe proprii lor concetateni, orasele erau caravanele negustorilor.

Ideea unei noi cruciade parea sa-i atraga. Despre cruciada vorbea Papa Inocentiu al III-lea, chiar de la inceputul pontificatului sau. El porni o actiune staruitoare pentru cucerirea Ierusalimului: acesta era unul dintre punctele programatice ale politicii sale, avand drept scop unirea religioasa intre Apus si Rasarit, sub conducerea curiei papale. Propaganda pentru cruciada intarea influienta papilor si ridica importanta bisericii pe plan ideologic. Politica de unire religoasa a bisericii catolice cu cea ortodoxa, greaca, in stransa impletire cu idea de cruciada si de dominatie pontificala, va dainui de-a lungul intregului secol al XIII-lea si chiar si mai tarziu.

Inca in 1199, Inocentiu alII-lea insarcinase pe patriarhul din Ierusalim sa intocmeasca un memoriu asupra situatiei din rasarit. Campania pentru cruciada continuase, astfel ca in anul 1201 au inceput sa se adune din nou grupe de cruciati.

Predica pentru cruciada a fost facuta metodic in intreg apusul Europei. La inceput nu raspunsesera decat cavalerii, mai ales cei italieni si fravcezi. Mai tarziu s-au adunat si un numar destul de mic de pelerini, din randul maselor exploatate. Nu era o cruciada populara, a maselor, desi de aceasta data se alaturasera cruciadei si oameni pe care saracia ii impingea sa-si caute un rost pe aceasta cale absurda si barbara.

Cruciada a patra a fost, in primul rand, o miscare a baronilor si cavalerilor. Printre figurile de frunte se remarca Balduin, conte de Flandra, Ludovic de Blois, Geoffroi de Villehardouin, care avea sa fie cronicarul cruciadei, si altii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.