Pentru ca Uniunea Monetara sa se realizeze era necesar ca statele membre sa atinga un inalt grad de convergenta sustinuta in termen de: rate ale inflatiei scazute; finante publice sanatoase si stabilitatea cursului de schimb. Pentru aceasta, statele membre ale U.E. care doresc sa adopte moneda unica trebuie sa indeplineasca patru criterii de convergenta de natura monetara si fiscala:

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Criza financiara din Grecia - Provocari asupra procesului de integrare europeana

Pentru ca Uniunea Monetara sa se realizeze era necesar ca statele membre sa atinga un inalt grad de convergenta sustinuta in termen de: rate ale inflatiei scazute; finante publice sanatoase si stabilitatea cursului de schimb. Pentru aceasta, statele membre ale U.E. care doresc sa adopte moneda unica trebuie sa indeplineasca patru criterii de convergenta de natura monetara si fiscala:

1. Rata inflatiei nu trebuie sa depaseasca, cu mai mult de 1,5% pe an pe cea inregistrata in cele mai performante 3 state membre sub aspectul stabilitatii preturilor;
2. Deficitul guvernamental (bugetar) nu trebuie sa depaseasca 3% PIB, iar datoria publica nu trebuie sa fie mai mare de 60% din PIB;
3. Moneda nationala trebuie sa-si mentina rata de schimb in marjele de fluctuatie permise de S.M.E. si sa nu fi fost devalorizata in precedentii doi ani, La data semnarii tratatului, limitele acceptabile ale fluctuatiei se considerau a fi A? 2,25%, ulterior aceste limite ajungand la A?15%.
4. Rata nominala a dobanzii pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% pe cea inregistrata de cele mai performante 3 state membre.

2.2. SITUATIA GRECIEI
La 25 martie 1998, Comisia Europeana a analizat stadiul indeplinirii criteriilor de convergenta de catre statele membre U.E. si a facut propunerile referitoare ta viitoarea configuratie a U.M., pe baza raportului asupra starii de convergenta. In Grecia, rata inflatiei a atins nivelul de 5,2%, superior nivelului de referinta, avea un deficit bugetar excesiv, iar moneda greceasca n-a participat la mecanismul de schimb.

Grecia este singura tara membra a Uniunii Europene care nu a aderat la ultima faza a UEM, inca de la lansarea acesteia la 1 ianuarie 1999, exclusiv din considerente economice. Ea s-a alaturat grupului tarilor cu moneda comuna incepand din anul 2001. Autoritatile grecesti s-au angajat sa puna in aplicare masuri ferme de reforma a sistemului fiscal si au adoptat un program ambitios de privatizare.

2.3 GRECIA: 2001-2010
In 2000, Grecia a raportat la Eurostat ca a avut cheltuieli militare in valoare de $1.13 miliarde, insa ulterior a admis ca cifra declarata a fost doar un sfert din cheltuiala reala. In 2009 a iesit la iveala faptul ca guvernul elen a cosmetizat situatia catastrofala din sectorul public al serviciilor medicale: statul este dator companiilor de medicamente si echipament medical suma de a,Z6.5 miliarde, insa a raportat o datorie de a,Z2.5 miliarde.

O analiza Eurostat din ianuarie aprecieaza ca statisticile guvernului elen au fost constant doftoricite pentru a minimaliza artificial datoria publica reala a Greciei, mentionind cheltuieli subestimate pentru sectorul public (salarii, pensii, ajutoare de somaj si sanatate), aranjamente financiare dubioase intre stat si companii proprietate de stat si folosirea de tranzactii financiare legale dar nedeclarate. Acest ultim aspect este cunoscut sub numele de "currency swaps", o modalitate des folosita de guverne pentru refinantarea datoriei externe, insa usor de abuzat in scopul fabricarii unei aderente fictive la limite fixe de datorie si deficit.

Eurostat a permis utilizarea nedeclarata a acestui gen de tranzactii pina in 2008. Intre 1998 si 2001, Goldman Sachs a efectuat 12 tranzactii de conversie monetara pentru parti din datoria Greciei, iar in 2001-2002 aranjat o noua transa, de aceasta data la o rata de conversie fictiva. In urma acestui aranjament, 10 miliarde de euro din datoria greaca au fost convertite in yeni si dolari, iar dupa un timp urmau sa fie transformate inapoi in euro, dar la o rata de schimb artificial marita si garantata de Goldman Sachs, astfel incit guvernul grec putea sa declare de la bun inceput aceasta parte a datoriei sub forma finala a valorii in euro.

Cum in urma acestei ciclu de transformare dintr-o moneda in alta guvernul grec beneficia de un profit de a,Z2 miliarde, acesta a fost folosit pentru a declara la Eurostat o datorie redusa cu a,Z2 miliarde. Pentru serviciu, Grecia a platit bancii Goldman Sachs o suma confidentiala. Insa deoarece aceasta plata ar fi marit deficitul bugetar, Goldman Sachs a imprumutat Greciei suma respectiva si cele doua parti au structurat imprumutul sub forma de "currency swap". In acest fel conturile elene nu inregistrat nicio marire aditionala a deficitului bugetar. « mai multe referate din Economie