Criminologie generala

7x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Pentru a dobandi asemenea valente, criminologia romaneasca trebuie sa-si croiasca un drum propriu, determinat de evolutia si specificitatea fenomenului infractional din tara noastra. Oricat de interesante ar fi unele din concluziile pe care stiinta criminologiei le ofera pe plan mondial in prezent, este absolut necesar ca acestea sa fie verificate in conditiile specifice de dezvoltare ale tarii no[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Criminologie generala

Pentru a dobandi asemenea valente, criminologia romaneasca trebuie sa-si croiasca un drum propriu, determinat de evolutia si specificitatea fenomenului infractional din tara noastra. Oricat de interesante ar fi unele din concluziile pe care stiinta criminologiei le ofera pe plan mondial in prezent, este absolut necesar ca acestea sa fie verificate in conditiile specifice de dezvoltare ale tarii noastre. Desprinderea legitatilor si sensurilor fenomenului infractional, a tendintelor si devenirilor sale presupune permanenta lui observare, descriere si explicare, reclamand totodata o examinare aprofundata a corelatiilor sale cu alte fenomene sociale.

Intr-adevar, delimitarea obiectului criminologiei, despartirea ei de alte discipline care au tangenta cu fenomenul criminalitatii (dreptul penal, medicina legala, criminalistica) a fost urmata de un proces de integrare a criminologiei in ansamblul disciplinelor care studiaza omul si comportamentul acestuia in mediul social.
Criminologia se inscrie astfel in cadrul unui proces profund la care am asistat pe plan mondial in ultimele decenii, si anume acela "de dialectizare a stiintei contemporane prin intrepatrunderea si integrarea diferitelor discipline, prin folosirea metodelor unora de catre altele" .

Astfel, aplicarea in criminologie a unor metode de cercetare ce au fost elaborate in vederea realizarii altor scopuri decat acelea ale explicarii fenomenului infractional si interferenta ce se produce intre metodele proprii stiintelor sociale si metode specifice unor alte domenii de cercetare (matematica, medicina, biologie) au drept consecinta un anume "dualism", dupa cum se exprima R.M. Stanoiu, pentru a evidentia coexistenta in cadrul aceleiasi discipline a criminologiei, unor metode diferite de studiu a caror geneza este revendicata de discipline stiintifice foarte diverse si la prima vedere fara legatura.

Folosirea unor metode din alte ramuri ale stiintei in studiul fenomenului infractional face ca acestea sa dobandeasca, in procesul aplicarii lor concrete, trasaturi, particularitati deosebite, in functie de obiectul cercetat. "Daca exista metode comune pe ansamblul stiintelor sociale - arata Albert Brimo -, nimeni nu poate nega ca fiecare stiinta sociala utilizeaza in mod specific aceste metode conform propriului sau obiect " .Criminologia, regina fara regat, cum o denumea Thorsten Sellin in 1938, si-a schimbat substantial statutul in ultimul sfert de veac.

1.2. Incursiune istorica
Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu structurarea primelor forme de organizare sociala. Anterior acestui fapt istoric nu se poate afirma existenta criminalitatii, deoarece "acolo unde nu exista morala si norme nu exista crime".Desi criminalitatea nu a fost studiata in mod stiintific decat relativ recent (in ultimele doua secole), numeroase izvoare prezente pe intreaga perioada a evolutiei umanitatii releva interesul pentru acest fenomen.Data aparitiei criminologiei ca stiinta, ca si in cazul altor discipline sociale, nu poate fi precizata cu exactitate.

Majoritatea istoricilor criminologiei il considera pe medicul militar italian Cesare Lombroso (1835-1909) drept intemeietorul acestei stiinte, recunoscand totodata meritele precursorilor sai, un exemplu elocvent fiind Cesare Baccaria (1738-1794), prin importanta lucrarii sale "Dei delitti e dellepene " (Despre infractiuni si pedepse) aparuta in anul 1764. Influentat de lucrarile filozofilor iluministi Montesquieu (1689-1755) si J.J. Rousseau (1712-1778), Beccaria a atacat virulent si pertinent tirania si arbitrariul care dominau justitia italiana din acel timp, pledand impotriva dreptului "divin" (inchizitorial) si in favoarea dreptului "natural", in virtutea caruia toti oamenii sa fie egali in fata legii . Interesul sau privind raportarea pedepsei la pericolul social al faptei si la vinovatia faptuitorului, precum si opiniile referitoare la prevenirea criminalitatii constituie idei esentiale ale scolii clasice de drept penal, cat si importante puncte de plecare in criminologie.

Contemporan cu Beccaria, englezul Jeremy Bentham a dezvoltat problematica penalogiei, facand o serie de propuneri de reformarea sistemului de legi si pedepse, ce a avut un impact social real, fiind insusite de structurile britanice, judiciare si de putere .
Abordarea filozofico-umanista a fenomenului infractional a fost completata cu incercarea de a introduce ca metoda de studiu delincventa intr-un sistem de cercetari experimentale. La aceasta au contribuit antropologi si medici de penitenAZciare. Franz Joseph Gali (1758-1828), cu lucrarea sa "Les Fonctions du cerveau ", este considerat intemeietorul antropologiei judiciare. Tot in acest sens se inscriu si cercetarile medicului scotian Thompson, care a publicat in "Journal of Mental Science" (1870) observatiile sale asupra a peste 5.000 de detinuti, iar englezul Nicolson a publicat studiile referitoare la viata publica a infractorilor.

Aceste lucrari, majoritatea avand caracter experimental si tratand cu preponderenta problemele psihiatriei judiciare, au stat la baza lucrarii lui Lombroso. Acesta, intr-un efort integrator, folosind si propriile sale cercetari, a publicat in anul 1876 lucrarea "L'uomo delinquente" (Omul delincvent). Sustinand ca ar fi gasit imaginea-model a infractorului, acesta fiind o fiinta predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice innascute. Opera sa a avut un asemenea impact asupra lumii stiintifice de la sfarsitul secolului al XIX-lea, incat Lombroso a fost supranumit parintele "criminologiei antropologice" .

Un alt nume important de care se leaga nasterea criminologiei stiintifice este acela al lui Enrico Ferri (1856-1929), care in lucrarea sa "Sociologia criminale " (1881) a analizat rolul factorilor sociali in geneza criminalitatii, motiv pentru care a fost considerat intemeietorul "criminologiei sociologice".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.