Corbii de piatra

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.90

nivel: Facultate

In ce s-a transformat istoria de zece mii de ani a acestui loc, ce-a mai ramas din satul acesta din care au pornit Corvinestii pentru a ajunge neam de regi si de eroi ai unei Europe apuse... ce-a mai ramas din el? O banuiala teribila imi da tarcoale in aceasta duminica luminoasa a unei blande ierni, o raceala stranie ma inconjoara, poate din cauza a ceea ce vad.

Sunt peste drum de [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Corbii de piatra

In ce s-a transformat istoria de zece mii de ani a acestui loc, ce-a mai ramas din satul acesta din care au pornit Corvinestii pentru a ajunge neam de regi si de eroi ai unei Europe apuse... ce-a mai ramas din el? O banuiala teribila imi da tarcoale in aceasta duminica luminoasa a unei blande ierni, o raceala stranie ma inconjoara, poate din cauza a ceea ce vad.

Sunt peste drum de biserica satului si acolo a fost o pomana si oamenii acestia, batranii acestia decrepiti ies de-acolo cu paini in mana, ca si cum s-ar fi petrecut un miracol biblic, le vad vechile porturi obosite de timp si vad mainile lor ca niste crengi, strangand patetic painile calde, plecand prin frig ca si cum ar fi izbandit intr-o batalie nestiuta. Simt o scurta spaima, ca un pumnal. Aceea ca din gloria apusa a acestui loc nu a mai ramas nici macar amintirea.

Hoarde de umbre neclare bantuie peisajul incremenit, amestecandu-se straniu cu batranii acestia care ies din curtea bisericii, care strang cu o anume inocenta la piept paini aburinde, primite la pomana unei duminici a iernii. Ei nu simt nimic, nu vad nimic, nu aud umbrele ce se amesteca discret printre ei, in timp ce pietrele pe care calca mustesc de amintiri fara de timp. Rar si rar, cate unul mai stie ca taramurile acestea au fost locuite dintotdeauna, ca aici, la Chilii, undeva sub malul de piatra, Dumnezeu le-a dat "drumul din palma" primilor oameni.

Acolo, sus, deasupra bisericii sapate in piatra, pe malul in care corbii uriasi isi scormoneau salasurile cu ciocurile si cu ghearele, s-au gasit urmele oamenilor de acum 10 mii de ani, locurile acestea stranii poarta incrustate in ele memoria potopului, in alte timpuri, triburile de carpi isi ascuteau sabiile de piatra, iar pe Plaiul de Mijloc sunt ruinele cetoase acoperite cu ierburi ale Gezidavei, despre care legendele povestesc ca zgaria cerul cu turnurile sale si ca soarele palea in fata stralucirii bogatiilor sale.

Uriasele pietre scobite straniu, pe care aveam sa calc in curtea bazilicii sapate in stanca, au fost altare insangerate inainte de Iisus, iar hrubele grozave din maluri au servit dintotdeauna inchinarii la un sir nesfarsit de divinitati succesive. Acolo, sus, deasupra raului, sunt ultimele pietre ale castelului lui Voicu Corbin, fiul lui Serb si tatal legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care avea sa pastreze pentru totdeauna blazonul corbului, transformandu-l intr-un semn al regilor.

Cine sunt si ce-si mai amintesc oamenii acestia care se scurg in jos, pe strazile gaurite, despre gloria apusa a acestor locuri? Unii dintre ei poarta haine ca ale vechilocarpi, unii dintre ei poarta centuri ca ale haiducului Zdrelea, capitanul, fratele de cruce al lui Tudor Vladimirescu, eu pasesc alaturi de ei, prin noroi, punand intrebari absurde, uimindu-i pe taranii acestia de treaba...

Ce legatura au ei cu biserica milenara sapata in stanca Corbului? Ce stiu ei despre biserica "adormirei", zidita candva de Magdalena, fiica lui Mogos? "Apoi nu stiu, baiatul tatii, ca n-am decat patru clase si pensia e mica." Vantul bate in rafale, preotul bisericii din care se scurg oamenii acestia are barbuta decupata si privire indiferenta, corbii se ascund din fata cerului in marile gauri ale zidurilor.

Pe mosul cu care vorbesc il cheama Mucenic, timpurile sunt grele, istoria s-a sfarsit aici, la Corbi, pe malurile Raului Doamnei. Atat mai stie batranul Mucenic, ca acolo, la Jgheaburi, se afla o hruba, o scobitura uriasa in care el se juca atunci cand era copil si despre care bunicul lui ii spunea ca e un loc in care nu-i bine sa mergi singur, ca in noptile cu luna noua s-ar auzi voci si scrasnete de lanturi si zanganit de sabii. "De ce se numeste "?, intreb. "Apoi ai sa vezi matale", spune enigmatic batranul Mucenic, cu caciula umbrindu-i privirea.

Tine in mana o bata ciobaneasca si vechiul lui chimir e batut cu tinte si cusut cu nojita de piele. "Mi-s din neam de jinari", zice, "de paste munti, din partile Sibiului, numai ca tata-meu si mosu-meu tot ciobani or fost si fiece munte si fiece piatra o stim si noi, de copii", zice. Vasazica, din neamul jinarilor, imi spun, privind la caciula lui mocaneasca si la stravechiul surtuc din postav, pus peste camasa din in gros. Stiu si eu ca pe la 1700 au venit de peste munti, din Marginimea Sibiului, "jinarii", adica ciobanii din satul Jina, si ca acestei comunitati i-a trebuit 150 de ani ca sa inceapa sa se amestece cu localnicii cei mandri, descendentii "mosilor" Serb, Vlad si Voicu, zis Corbinul.

"Am batut muntii pana la 65 de ani", spune batranul Mucenic, care acum a sarit de 80, "am vecuit pe Plaisor si pe Lespezi si pe Preotese, stiu fiece piatra si fiece copac de pe Plaiul Mare si de pe Malita si de pe Draghine, am avut ciopoare pe unde nici nu gandesti si multi cani am ingropat sub stane."
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles