Coordonate etice ale profesiunii de consilier psihologic si educational

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 7.50

nivel: Facultate

Referat despre Coordonate etice ale profesiunii de consilier psihologic si educational
Valoarea profesională a consilierului este una dintre cele mai sensibile dimensiuni morale ale profesiei. Aparent fără conotaTii morale, nivelul pregătirii profesionale este, însă, o chestiune de moralitate în virtutea influenTei ei asupra calităTii si finalităTii actului consilierii. Valoarea profesional[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Coordonate etice ale profesiunii de consilier psihologic si educational

Referat despre Coordonate etice ale profesiunii de consilier psihologic si educational
Valoarea profesională a consilierului este una dintre cele mai sensibile dimensiuni morale ale profesiei. Aparent fără conotaTii morale, nivelul pregătirii profesionale este, însă, o chestiune de moralitate în virtutea influenTei ei asupra calităTii si finalităTii actului consilierii. Valoarea profesională se converteste, indiscutabil, în ultimă instanTă, în câstigurile materiale ale consilierului.

Dacă, însă, consilierul va face doar un raTionament economic, prin prisma relaTiei dintre efort si efect în planul eficienTei financiare, atunci s-ar putea să descopere că anumite cheltuieli cu pregătirea profesională nu sunt rentabile, cu atât mai mult cu cât diferitele forme de pregătire profesională sunt din ce în ce mai scumpe.

Când raTionamentul va fi, însă, unul făcut din perspectivă morală, atunci vom descoperi că niciun efort nu este prea mare, dacă prin el se asigură un plus de competenTă în folosul clienTilor. Logica exercitării unei munci, în capitalismul modern, nu mai este nemijlocit legată de profit, chiar si atunci cînd este vorba de organizaTii implicate în producTia materială. Managementul modern defineste firma ca o organizaTie economică în care se produce satisfacTie membrilor săi. Prin urmare, profitul este mijlocul si nu scopul muncii. Scopul muncii rămâne întotdeauna unul de natură morală: omul de lângă noi.

Valoarea umană a consilierului este dimensiunea morală de cea mai largă cuprindere, întrucât aceasta identifică omul din spatele profesiei, înaintea oricărui angajament profesional. Trăsături morale generice, cu caracter de universalitate, cum sunt cinstea, corectitudinea, sinceritatea, seriozitatea, modestia, cumpătarea, caritatea, altruismul s.a. conturează personalitatea consilierului ca om, îi dă acestuia substanTa fără de care nimic din ceea ce intreprinde nu poate dura si mai ales nu poate genera garanTie, încredere, reciprocitate, charismă, empatie.

1.2. Fundamentele istorice ale moralei psihologului practician.
IntervenTia calificată asupra psihicului uman aflat în cumpănă este o activitate instituită cu mii de ani în urmă. Nu putem vorbi, la începuturile umanităTii, de psihologi practicieni, în sensul modern al cuvântului. Adevărat părinte al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus Tetens, care în lucrarea sa Philosophische Versuche über die menschliche Natur und ihre Entwicklung (1777, ConsideraTii filozofice asupra naturii umane si desvoltării sale) face o descriere amănunTită a funcTiilor si proceselor psihice cu valabilitate până în timpurile noastre. Cu toate acestea, începuturile practicii psihologice nu pot fi separate de începuturile vieTii sociale a omenirii.

Aceasta a avut, probabil, o puternică resursă religioasă, puterea de vindecare a sufletelor fiind considerată de esenTă divină. Primii psihologi practicieni au fost, probabil, samanii, oficianTii religiosi, în general. Statutul moral si social al acestora era unul de excepTie, egulile vieTii si practicii lor fiind extrem de severe, adesea această severitate fiind una autoimpusă. Între aceste reguli, tabu-ul, abstinenTa îndelungată, izolarea de viaTa socială, corectitudinea în ritualuri fiind, dincolo de conotaTia lor religioasă, exigenTe de natură orală. Contactul cu cei care apelau la serviciile lor era unul pus sub semnul misterului, dar n acelasi timp al încrederii, uneori dusă până la idolatrie.

Odată cu constituirea marilor religii ale omenirii, au apărut si caste specializate în intervenTia psihosocială, chiar dacă ele îsi menTineau statutul religios. Prezicătorii, vindecătorii, oficianTii religiosi îsi constituiau adevărate catehisme morale, dezbaterile în jurul acestora fiind, uneori, deosebit de prolifice. În comunitatea budistă, de exemplu, disputele în legătură cu calităTile arhatului desăvârsit au căpătat tente care azi par ilare (dreptul arhatului la poluTie nocturnă, în somn, de exemplu). Sunt remarcabile, de asemenea, preocupările unor comunităTi profesionale care practicau intervenTia psihologică de a-si oculta regulile de conduită, precum si modalităTile de instruire, acestea fiind considerate adevărate practici iniTiatice.

Pitagorismul a fost un curent filosofico-psihologic ale cărui practici iniTiatice erau cu grije tăinuite. Acelasi statut l-au avut, în Grecia antică, practicanTii misterelor din Eleusis, loc de pelerinaj pentru mulTi atenieni aflaTi în dificultate, după cum Oracolul din Delphi era, dincolo de aura lui religioasă, un loc de reculegere si recăpătare a încrederii în sine. InscripTia de pe frontispiciul acestuia este, până astăzi, model de înTelegere a semnificaTiei activităTii de consiliere: „cunoaste-te pe tine însuTi”.

Grecia antică a fost, probabil, locul cel mai fertil de îngemănare a psihologiei cu filosofia, marii filosofi ai acesteia fiind si psihologi, deopotrivă, iar unii dintre ei practicanTi ai consilierii psihologice si educaTionale. Dintre acestia, filosofii sofisti aveau ca obiectiv expres îndreptarea năravurilor omenesti, Protagoras, autorul celebrei cugetări „omul este măsura tuturor lucrurilor” a fost primul care a luat omul ca obiect al cercetării, iar Socrate si Platon pot fi consideraTi cei mai mari învăTători ai antichităTii. Socrate a murit pentru preocuparea de a instrui tineretul pe calea raTiunii, dar si pentru verticalitatea lui, iar Platon a inventat dialogul ca mijloc de educaTie si autodescoperire de sine. Autoelucidarea problemelor existenTiale ale fiinTei umane prin întoarcerea spre ucenic a întrebării si provocarea în acesta a răspunsurilor venite din propria fiinTă reprezintă un model de consiliere rămas până astăzi piatră de hotar în practica psihologică.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles