Convertirea Anglo-Saxonilor

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.03

nivel: Facultate

De altfel, regii anglilor si saxonilor stiau, incepand din secolul al VI-lea, ca fratii lor de aceeasi semintie din Galia si Italia se convertisera. Acest exemplu ii indemna la bunavointa. Biserica Romei era inconjurata de prestigiul, foarte mare inca, al imperiului; era mostenitoarea culturii antice si a spiritului de organizare mediteranean. La micile curti anglo-saxone, misiunile crestine au fo[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Convertirea Anglo-Saxonilor

De altfel, regii anglilor si saxonilor stiau, incepand din secolul al VI-lea, ca fratii lor de aceeasi semintie din Galia si Italia se convertisera. Acest exemplu ii indemna la bunavointa. Biserica Romei era inconjurata de prestigiul, foarte mare inca, al imperiului; era mostenitoarea culturii antice si a spiritului de organizare mediteranean. La micile curti anglo-saxone, misiunile crestine au fost priAZmite cu ingaduinta, adesea cu respect.
II. Convertirea Angliei a fost opera a doua gruAZpuri de misionari veniti unii din tarile celtice, mai ales din Irlanda, altii din Roma. Dupa plecarea roAZmanilor, Tara Galilor ramasese in mare parte crestina. In Irlanda, sfantul Patrick (romanul PaAZtricius) convertise la crestinism triburile celte si fondase manastirile unde s-au refugiat mai tarziu, pentru a scapa de barbari, apoi de sarazini, savantii de pe continent. Din aceste asezari monahale au plecat sfintii care i-au convertit pe celtii din ScoAZtia, dintre care cel mai celebru a fost sfantul Columba.

Crestinismul patrunsese adanc in sufletul celtilor, mistici din fire. In tarile celtice: Irlanda, Tara Galilor, Scotia, se formase o biserica natioAZnala, independenta de biserica romana si care se straduia sa semene cu biserica primitiva. Calugarii din Irlanda fura vreme indelungata niste schivnici care traiau, ca si aceia din Tebaida, in colibe izoAZlate; numai nevoia de siguranta i-a silit sa accepte asezarea acestor chilii intr-un loc imprejmuit si autoritatea unui staret. In Irlanda nu era interzisa casatoria calugarilor si, de altfel, nici cea a preotilor mireni. Bisericile erau goale, fara altare. Preotii ii botezau pe adulti pe malul raurilor.

Liturghia se rostea in limba poporului, si nu in latina. Preotii traiau in saracie si dadeau de pomana toate daruAZrile care li se faceau. In sfarsit zilele de pasti erau fixate dupa obiceiuri vechi, astfel ca sarbatoarea nu coincidea, la celti, cu pastile roman.
III. Intre timp, biserica Romei isi gasise un sef. Papa Grigore cel Mare, aristocrat roman care ocuAZpase la inceput demnitati civile, stiu sa asigure papalitatii succesiunea provizorie a Imperiului de apus.

Era necesar ca vechea functie a imparatului sa fie indeplinita fie de un preot, fie de un ostean. Dupa invazia lombarzilor, Italia cazuse prada anarAZhiei. Roma si Neapole mureau de foame. "Unde este poporul? - se intreba Grigore. - Unde este senatul? Senatul nu mai este, poporul a pierit". Constient de pericol, a stiut sa-i faca fata. ConduAZcator spiritual, el a luat in mainile sale si adminisAZtratia temporala a Romei. Dispunand din belsug de daruri primite de la credinciosii sai din Galia, Africa, Dalmatia, el le-a folosit ca sa hraneasca poporul roman.

Acest mare om de actiune era si un artist. Sub inspiratia lui s-a dezvoltat cantul gregorian si s-a statornicit frumosul ceremonial al bisericii, care i-a impresionat atat de mult pe barAZbari. Pentru propovaduirea religiei in statele nou create, s-a folosit mai ales de calugari. Sfantul Be-nedict fondase la inceputul secolului ordinul beneAZdictinilor, care imbina munca manuala cu munca intelectuala; el introdusese legamintele perpetue, noviciatul, eligibilitatea staretului; reformele sale au atras in manastiri elita generatiei. Grigore inAZcredinta benedictinilor nenumarate misiuni. Pe unul dintre calugarii lor, priorul [2] Augustin, l-a insarcinat cu evanghelizarea Angliei.

IV. Se cunoaste anecdota clasica. Papa, trecand prin targul de sclavi al Romei, vede niste tineri cu par blond, cu pielea minunat de alba si intreaba de unde vin: "Sunt angli din Britania - i se spune. - Non Angli, sed Angeli - raspunde Grigore. - Au fete de ingeri si ar trebui sa stea alaturi de inAZgerii din cer..." (597). Pentru a-i crestina pe pagani, papa trebuia sa se bizuie pe femei, in aceeasi maAZsura in care se sprijinea pe calugari. In Anglia, regele din Kent luase in casatorie pe fiica crestina a regelui din Paris si ingaduise sotiei sale sa-si aduca un capelan.

Ei i se adresara mai intai priorul Augustin si cei patruzeci de calugari ai sai, foarte inAZfricosati ca se gaseau intr-o tara pe care o credeau salbatica. Ei fura indata primiti in capitala KenAZtului, Canterbury. Papa le daduse cele mai intelepte sfaturi. Inainte de toate nu trebuiau sa tulbure catusi de putin obiceiurile paganilor: "Nu te urci pe varful unui munte sarind, ci incet, incet, pas cu pas...

In primul rand trebuie sa te feresti sa disAZtrugi templele in care se afla idolii; nu trebuie distrusi decat idolii, apoi sa se pregateasca apa sfinAZtita, sa se stropeasca templele si sa se aduca in fiecare relicve... Daca templele sunt bine construite, e un lucru bun si folositor ca ele sa treaca de la cultul demonilor in slujba adevaratului Dumnezeu; caci atata timp cat poporul va vedea ca dainuie veAZchile locasuri de rugaciune, va fi mai inclinat sa se duca la templu, in virtutea obiceiului, ca sa-l adore pe adevaratul Dumnezeu..."
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles