Conventia Europeana - Laboratorul Constitutiei

3x puncte

categorie: Drept

nota: 8.40

nivel: Facultate

b. Lectura mandatului de la Laeken arata īn ce masura au stiut membrii Conventiei sa exploateze toate marjele de manevra pe care le-au avut la dispozitie. Esentiala era, totodata, respectarea mandatului, pentru a nu da nici un motiv guvernelor sceptice care nu ar fi fost dispuse sa puna la arhiva documentul final chiar din momentul īn care acesta le
era prezentat. Aceasta explica, īn mod de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conventia Europeana - Laboratorul Constitutiei

b. Lectura mandatului de la Laeken arata īn ce masura au stiut membrii Conventiei sa exploateze toate marjele de manevra pe care le-au avut la dispozitie. Esentiala era, totodata, respectarea mandatului, pentru a nu da nici un motiv guvernelor sceptice care nu ar fi fost dispuse sa puna la arhiva documentul final chiar din momentul īn care acesta le
era prezentat. Aceasta explica, īn mod deosebit, insistenta lui Valery Giscard d’Estaing de a prezenta cel putin primele doua parti la summitul de la Salonic din 20 iunie 2003 si nu la finele verii, asa cum i-au cerut-o numerosi membri ai Conventiei.

Compozitia si durata activitatilor au fost fixate din exterior, membrilor Conventiei ramānāndu-le sa gaseasca o denumire. Acesta a fost “Conventia europeana”, o tranzitie subtila īn raport cu “Conventia asupra viitorului Europei” mentionata īn declaratia din 2001. Conventia a exploatat cu precadere marja de manevra īn ceea ce priveste textul final. Introducerea cuvāntului “Constitutie” īn Declaratia de la Laeken nu a fost tocmai usoara.

c. Īn decembrie 2001, Consiliul european cerea un document final care sa poate cuprinde fie diferitele opinii, precizānd si sprijinul pe care l-au primit, fie recomandarile īn caz de consens”. Īn iulie 2003 a fost acceptat un text unic, botezat “Constitutie” avānd de facut o singura optiune: fie repunerea articolului IV-1, relativ la “Īnsemnele Uniunii”, īn prima parte, fie lasarea lui acolo unde era.

Lectura Declaratiei de la Laeken, comentariul lui Valery Giscard d’Estaing, “imperfect, dar nesperat”, dobāndeste un sens deplin. “Aceasta este cu atāt mai elocvent tinānd cont de viziunile si interesele divergente reprezentate de cei o suta cinci membri titulari ai Conventiei, de supleantii lor, de institutiile care i-au numit si īn fata carora trebuia sa raspunda, ca si de anturajul lor profesional, atāt īn interiorul, cāt si īn afara Parlamentului european de la
Bruxelles, unde, din 28 februarie 2002 pāna īn 10 iulie 2003, s-au reunit de doua ori pe luna.”

Cu privire la nasterea textului Constitutional s-a precizat: „Demersul catre un text constitutional a fost facilitat prin doua elemente: unul tehnic si altul politic. Uniunea europeana functiona pāna acum cu mai multe tratate – constitutive si modificatoare – si numeroase protocoale.
Obiectivele, competentele si instrumentele de actiune erau dispersate īn cele patru texte (Roma, Maastricht, Amsterdam si Nisa). Sistemul era organizat īn jurul a trei piloni: pilonul comuna si al treilea pentru problemele de siguranta si justitie penala transfrontaliera. Pe scurt,
o organizare confuza, multiplicānd sistemele de gestiune si totalmente opac fata de dorintele cetatenilor.

Pentru a complica lucrurile, Uniunea Europeana nu avea personalitate juridica, fiind diferita fata de S.U.A. si Federatia Rusa. Ea dispunea de personalitati diferite, cele ale Comunitatilor europene si cea a Uniunii, care nu era īnca stabilita clar. Conventia a adus claritate īn aceasta confuzie”.

1.3. Membrii Conventiei
Membrii Conventiei europene erau īmpartiti īn mai multe categorii, prevazute prin Declaratia de la Laeken, conform unor diviziuni reale mai mult sau mai putin importante. Cele patru componente

a. Parlamentele nationale. – Conventia cuprindea cincizeci si sase de reprezentanti ai parlamentelor nationale: doi pentru fiecare stat membru si pentru fiecare stat candidat, plus un numar egal de supleanti.
Obiectivul era de a avea un proces mai democratic decāt CIG, datorita implicarii unui mare numar de parlamentari alesi. Rezultatul a fost ca reprezentantii guvernelor s-au simtit mult mai izolati atunci cānd adoptau pozitii care nu erau īn asentimentul majoritatii, un fenomen total opus celui din CIG. Se poate adauga ca supleantii parlamentarilor
nationali si europeni – care erau deputati, senatori etc., cu acelasi titlu ca si titularii - au fost prezenti īn mod remarcabil la sedinte, īn vreme ce guvernele nu erau īn general reprezentate decāt de o singura persoana: fie titularul, fie supleantul.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles