Consideratii privind dreptul penal al afacerilor

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Consideratii privind dreptul penal al afacerilor

În orice caz, trebuie sa subliniem ca penalistii francezi includ printre incriminarile comune nu numai infractiunile patrimoniale, fraudele de tot felul (informatice, fiscale, vamale etc.), falsurile, actele de coruptie, infractiunile privind calitatea vietii (poluarea mediului, nerespectarea regimului constructiilor etc.), dar chiar si infractiunile contra vietii ori integritatii corporale. Iar în aceste conditii, chiar si unii dinte autorii francezi44 si-au pus întrebarea daca dreptul penal al afacerilor exista în realitate sau este doar o constructie artificiala (desi, pe de alta parte, ei s-au grabit sa se alinieze opiniei dominante si sa proclame autonomia dreptului penal al afacerilor).

Totusi, în ce ne priveste, avem mari rezerve fata de delimitarea, în acest fel, a unor ramuri de drept, fiindca, procedându-se astfel – adica alegându-se drept criteriu subiectele (partile)raportului juridic – se nesocoteste faptul ca delimitarea diverselor ramuri de drept s-a realizat, în mod traditional, fie în raport cu criteriul sanctiunilor specifice (sanctiuni penale, civile, administrative, disciplinare etc.), fie, mai frecvent, în raport cu criteriul obiectului de
reglementare (care este, de fapt, obiectul comun unui întreg grup de raporturi juridice).

Or, prevalenta acestor criterii si, în special, a criteriului obiectului de reglementare nu a fost deloc întâmplatoare, ci urmarea directa a faptului ca procesul de diversificare a dreptului este, în mod
logic, un proces de divizare (dintr-un anumit grup de dispozitii legale, având un obiect de reglementare comun, se desprind, pe masura ce reglementarea respectiva se extinde si îngaduie detalierea obiectului de reglementare, alte grupuri de dispozitii, mai restrânse, care formeaza noi ramuri de drept), iar nu un proces de reunificare a unor parti ale ramurilor de drept existente, într-o maniera destul de neglijenta si arbitrara – asa cum pretind autorii care sustin existenta
unui drept autonom al afacerilor, ca si a unui drept penal al afacerilor, distinct de dreptul penal.

2. Îndeosebi cu privire la asa-numitul „drept penal al afacerilor” trebuie sa subliniem ca aparitia sa a însemnat, pe de o parte, bulversarea întregii sistematizari a dreptului penal, iar, pe de alta parte, imposibilitatea de a mai preciza frecventa infractiunilor economice si de a elabora o politica penala coerenta în acest domeniu.

Si aceasta, în principal, fiindca autorii care admit existenta unui drept penal al afacerilor considera ca acestuia nu i s-ar putea aplica clasificarile traditionale (infractiuni contra persoanei, infractiuni contra patrimoniului, infractiuni contra intereselor publice etc.), deoarece acestea ar avea valabilitate doar în ceea ce priveste infractiunile comise de indivizi, iar nu si în ceea ce priveste infractiunile comise de corporatii (întreprinderi).

Cu toate acestea, nu numai ca pâna în prezent nu exista o sistematizare unanim acceptata a materiei dreptului penal al afacerilor, dar, mai mult, unii autori pretind ca ne-am afla în prezenta unei ramuri de drept creata prin „supraimpresiune” – formula prin care doresc sa
sublinieze tocmai imposibilitatea de a separa incriminarile „comune” de incriminarile „specifice” si, pe cale de consecinta, imposibilitatea de a stabili o clasificare proprie dreptului penal al afacerilor. « mai multe referate din Drept