Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 8.43

nivel: Facultate

Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive
Tocmai aceasta este, ceea ce voi încerca să fac în cele ce urmează, cu neurobiologia îmbătrânirii. Și pentru că, avem nevoie de un obiect și punct de plecare pentru o abordare filosofică, voi începe prezentând unele dintre ideile cele mai clare ale unor articole, referitoare la o aceeași ipotez[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive

Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive
Tocmai aceasta este, ceea ce voi încerca să fac în cele ce urmează, cu neurobiologia îmbătrânirii. Și pentru că, avem nevoie de un obiect și punct de plecare pentru o abordare filosofică, voi începe prezentând unele dintre ideile cele mai clare ale unor articole, referitoare la o aceeași ipoteză, publicate în jurnalul Neurobiology of Aging.

Am spus: și pentru că, deoarece studiile de filosofia științei atât în general cât și în special, sunt pândite și de alte neânțelegeri: oamenii de știință uneori confundă filosofia unei științe cu mitul, poezia, sau cu pseudoștiința, iar filosofii tradiționali, la contactul cu o noutate în filosofia științei, tind să formeze acuzații de scientizare pseudofilosofică. Deaceea, cei ce încearcă să îmbogățească, reânoiască, și eleveze filosofia inițiind filosofia unor științe noi, trebuie să satisfacă cât mai echilibrat cerințele celor doua tabere.

Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive
2.0. Ipoteza rolului mielinei în explicația științifică a îmbătrânirii creierului
• atât factori genetici cât și factori din mediul externi (ex., amyloid ?-peptide, toxicitatea radicalilor liberi, traume cerebrale, anoxia, nivelele de colesterol, etc.) pot contribui la determinarea insuficiențelor cognitive cum sunt cele constatate în îmbătrânire și boala lui Alzheimer (BLA), datorită influenței pe care o au asupra traiectoriei dezvoltării și deteriorării mielinei. (Bartzokis1, 2003)
• mielina are un rol vital în transmisia impulsurilor electrice neuronale și în sincronizarea funcției creierului. (Bartzokis1, 2003)
• Boala lui Alzheimer (BLA) este o boală unic umană a cărei singur factor de risc este vârsta. (Bartzokis1, 2003)
• ultima manifestare a BLA în formele ei genetice este o creștere a depozitelor oligomerului amyloid??peptide; în formele non-genetice această depozitare are un rol inițial în generarea BLA. (Bartzokis1, 2003)

Consideratii filozofice asupra unor rezultate si ipoteze ale neurostiintei imbatranirii cognitive
• materia albă a creierului, atât prin dezvoltarea ei heterocronică cât și datorită traiectului temporal foarte lung pe care î-l urmează mielinizarea ariilor corticale asociative, este vulnerabilă leziunilor specifice BLA: plăci neuritice extracelulare bogate în amyloid și încâlcituri neurofibrilare intraneuronale bogate în proteina tau. (Bartzokis1, 2003)
• producția și menținearea mielinei are un rol esențial în buna funcționare a creierului; mielina participă la conducerea potențialelor de acțiune mărind viteza de transmitere a potențialelor de acțiune; viteza face posibilă integrarea informației în rețelele neuronale larg distribuite; integrarea larg distribuită a informației stă la baza funcțiilor cognitive superioare. (Bartzokis1, 2003)

• scăderea funcției mielinei produce nu numai scăderea vitezei de transmitere saltatoare a potențialelor de acțiune, ci și mărirea timpului refractar, ceea ce condiționează și micșorarea frecvenței impulsurilor. (Bartzokis1, 2003)
• argumente empirice:i) în SNC al pisicilor a fost constatată o reducere, asociată vârstei înaintate, de până la 50% a axonilor ce au o viteză mare de transmitere. ii) studii histologice umane au arătat o reducere de până la 27-45% a lungimii axonilor mielinizați, la vârste înaintate, în primul rând, datorată pierderii fibrelor cu diametru mic care se mielinizează în dezvoltarea târzie și care sunt și cele mai vulnerabile leziunilor specifice BLA. (Bartzokis1, 2003)
• datorită conținutului lor bogat în lipide și fier, datorită activității lor metabolice crescute oligodendrocitele sunt vulnerabile mai ales la leziuni oxidative; lipidele oxidate sunt dăunătoare tecilor de mielină. (Bartzokis1, 2003)
• neurodegenerarea specifică BLA nu este globală, ci neuronii cei mai susceptibili de această degenerare sunt cei ce sunt mielinizați târziu în viață. (Bartzokis1, 2003)
• progresul BLA urmează o traiectorie conversă mielinizării.(Bartzokis1, 2003)
• regiunile cerebrale ce se mielinizează târziu în viață sunt implicate în memoria de scurtă durată ce atârnă de sincronizarea impulsurilor unor arii funcționale larg distribuite și sunt cele mai vulnerabile formării depozitelor de amyloid și deteriorării mielinei. (Bartzokis1, 2003)
• amyloid-beta devine toxic când se oligomerizează, iar când se oligomerizează poate distruge direct tecile de mielină. (Bartzokis1, 2003)
• amyloid-beta promovează stresul oxidativ și neurotoxicitatea.
• fierul interacționând cu amyloid-beta promovează formarea speciilor reactive de oxigen.(Bartzokis1, 2003)
• lezarea oligodendrocitelor tinere și a precursoarelor lor poate constitui un mecanism comun al alterării patternului dezvoltării creierului; acest pattern s-ar putea manifesta la vârste înaintate ca o varietate de factori de risc ai BLA (ex., traume cerebrale timpurii, boli vasculare, hipertensiune, deficiențe nutriționale, hipercolesterolemie, și nivele hormonale scăzute etc.). (Bartzokis1, 2003)
• toxicitatea factorului amyloid-beta crește cu vârsta.(Bartzokis1, 2003)
• interacțiunile dintre oligomerul amyloid-beta și membrana celulară duc la pierderea colesterolului membranar, la vârste înaintate. (Bartzokis1, 2003)
• scăderea colesterolului membranar poate duce la deteriorarea microtubulilor, ceea ce poate duce la formarea încâlciturilor neurofibrilare intraneuronale. (Bartzokis1, 2003)
• amyloidul-beta oligomeric poate leza mielina. (Bartzokis1, 2003)
• modelul lui Bartzokis prezice că, medicațiile sau alte intervenții (ex., dietare) care protejează și/sau îmbogățesc și/sau previn deteriorarea mielinei pot ameliora deficitele datorate atât îmbătrânirii creierului cât și unor dezordini neurodegenerative asociate vârstei ca BLA. (Bartzokis1, 2003)
• anii dintre sfârșitul adolescenței și sfârșitul vârstei mijlocii reprezintă o perioadă în care schimbările cu caracter progresiv (neurogeneză) și cele cu caracter regresiv(pierderile neuronale) sunt într-un echilibru relativ. (Jernigan și Cristine, 2003)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles