Conservarea si protectia biodiversitatii in mediul marin

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.36

nivel: Facultate

Referat despre Conservarea si protectia biodiversitatii in mediul marin
Capitolul II. Cercetarea Continentului albastru
1. Notiuni generale

Cu toate ca s-au facut progrese notabile in domeniul cunoasterii adancurilor acvatice, multe dintre strafundurile Continentului albastru sunt invaluite in taina. ?i aceasta, fiindca presiunea enorma nu permite patrunderea in grop[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conservarea si protectia biodiversitatii in mediul marin

Referat despre Conservarea si protectia biodiversitatii in mediul marin
Capitolul II. Cercetarea Continentului albastru
1. Notiuni generale

Cu toate ca s-au facut progrese notabile in domeniul cunoasterii adancurilor acvatice, multe dintre strafundurile Continentului albastru sunt invaluite in taina. ?i aceasta, fiindca presiunea enorma nu permite patrunderea in gropile abisale. Omul nu a incetat sa se dedice studiului amanuntit al stiintelor nascute marginea istoriei si geografiei submarine. Pentru a se edifica pe deplin asupra acestor materii, cercetatorii si-au pus in practica cunostintele de specialitate cu intentia de a atinge scopurile propuse:
-prospectarea unor zacaminte de titei, gaze sau minereuri;
-estimarea potentialului alimentar al apei;
-localizarea epavelor;
-experimentari privind vietuirea omului in apa;
-obtinerea de informatii arheologice, biologice, paleontologice;
- cercetarea consecintelor poluarii;
-studierea florei si faunei acvatice;
-cercetarea interactiunii apa-aer si apa-uscat;
-evidentierea derivei continentale (America - Europa, care se produce cu aproximativ 2 m/secol) ;

Cea mai veche institutie oceanologica din lume dateaza din anul 1910 si apartine statului Monaco; are un muzeu oceanic al carui director a fost renumitul J.J. Cousteau.

2. Apa marii, sursa de materii prime pentru economie
Omul foloseste vietuitoarele apelor nu numai pentru hrana, ci si ca materii prime pentru economie. Acestea servesc cu succes in industria alimentara, farmaceutica si cea a colorantilor, la fabricarea de incaltamine si imbracaminte, in artizanat. De asemenea, s-a stabilit ca alegele sunt adevarate mine in mimiatura, deoarece in corpul lor se regasesc anumite elemente chimice, dar intr-o concentratie mica. Compozitia chimica a algelor demostreaza ca ele sunt o sursa nepretuita de bogatie. Nu intamplator, algele se folosesc, cu precadere, in industria alimentara, farmaceutica, fotografica, cosmetica, textila, a hartiei si pielariei, in industria de constructii, in ceramica si pictura, dar si la fabricarea alcoolului si a vinului, a ingrasamintelor pentru agricultura sau pentru hranirea animalelor.

Locul pe care il ocupa in economie tinde sa fie tot mai important pe masura ce se agraveaza starea de criza a surselor de materii prime terestre. Un loc deosbit este rezervat si planctonului din Oceanului planetar - colonie de organisme care plutesc libere in masa apei. Planctonul constituie sursa de hrana pentru multe specii din fauna acvatica, fapt care ii confera un rol primordial in lantul trofic acvatic. Conchidem ca planctonul intervine masiv, dar indirect in alimentatia omului.

Actualele tehnologii de punere in valoare a potentialului economic, pe care il are Continentul albastru, confera o rentabilitate crescanda organismelor vegetale si animale din adancuri. De departe se distinge valoarea inestimabila a algelor marine. Acestea din urma sunt plante al caror mediu de viata este apa. Natura a creat o gama variata de alge, dintre care deosebim: alge verzi, rosii, albastre, brune, fotofile (denumite astfel pentru ca traiesc in ape puternic luminate), si alge scialife (denumite astfel deoarece traiesc in ape slab luminate).

Nu putem ignora faptul ca potentialul economic al algelor depinde foarte mult de gradul de poluare al Oceanului planetar. Ca urmare a procesului de poluare a apelor, algele devin improprii intergrarii in sistemul alimentatiei umane. Doua indeletniciri care au starnit de ani interesul omului sunt pescuirea si cultivarea margaritarelor ; in fiecare dintre ele exceleaza niponii. In numele lor s-au scris legende frumoase care dainuiesc chiar si astazi in Golful Persic sau in ?ara Soarelui Rasare. Anticii au ales nume sugestive pentru margaritare, cum ar fi: “lacrimile zeilor” sau ”ochi de peste”, nume nascute din respect si admiratie pentru puritatea lor.

3. Pescuitul maritim
Triumviratul -pescarul, apa si pestele- a dat nastere unei indeletniciri vechi cat istoria civilizatiei numita pescuit. In urma cercetarilor efectuate de-a lungul timpului, zoologii, biologii, naturalistii si-au dat seama ca mediul marin ascunde o varietate impresionanta de organisme acvatice vegetare si animale. Statisticile dovedesc faptul ca flora si fauna sunt mai bogate in Oceanul planetar decat pe uscat. Anual, vietuitoarele marine contribuie la hranirea omenirii cu produse alimentare, estimate cantitativ in milioane tone. Pestele a fost si este principala resursa biologica a marilor si oceanelor folosita de omenire, nu planctonul.

Din pacate, vreme indelungata pozitia omului fata de flora si fauna acvatica a fost una distructiva; statutul sau s-a limitat la cel de culegator sau vanator de vietati marine. Pe drept cuvant, se poate spune ca pescuitul industrial reprezinta o adevarata amenintare pentru Continentul albastru. In unele bazine de pescuit au aparut semne de epuizare a potentialului bilogic. De pilda, scrumbiile, sardelele, ansoa sunt pesuite intensiv. Intr-o situatie asemanatoare se afla si heringul, pescuit excesiv in Marea Nordului. Sub aceeasi amenintare se gasesc si alte vietuitoare din „albastrul necuprins”: otariile cu blana, balenele, focile, in special cele albe, unele crustacee, moluste pentru sidef, broaste testoase, s.a.m.d. Firele si greutatile de pescuit reprezinta un adevarat pericol pentru pesti si pasarile de apa.

In jurul Europei si in preajma costei estice a Americii de Nord, platformele continentale din apele putin adanci au fost exploatate de catre om pentru stridii, midii si fermele piscicole. Pe durata exploatarii lor, omul nu a tinut seama de urmarile actiunilor sale. In acest mod, zonele costiere au devenit un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor toxice, dar si un loc de deversare a poluantilor . In zonele din Canada, Groenlanda, Labrador, Marea Batents, etc., braconajul si contrabanda au atins cote alarmante, iar tehnica moderna inlesneste desfasurarea acestora. In comparatie cu apele din largul marilor sau oceanelor, apele de coasta sunt cele mai afectate, intrucat acolo exista mai multe surse de poluare.

Foca cu burta alba este tot mai rar intalnita in apele Marii Merditerane din cauza numarului mare de turisti. De asemenea, aceste mamifere sunt expuse si riscului de a se impotmoli in navoadele de pescuit. Intr-o situatie se gasesc si testoasele verzi, deoarece locurile in care acestea se reproduc sunt puse in primejdie intr-un mod ingrijorator. Pe fondul accentuarii crizei alimentare si al cresterii gradului de civilizatie al oamenilor, „fructele marii” patrund tot mai mult in gastronomia tarilor lumii. Iata doar cateva dintre „inventiile” care, folosite fara discernamant, aduc cu sine disparitia vietii subacvatice: traulere, plase de pecuit lansate in deriva, pescadoare-uzina.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles