Conferinta Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.00

nivel: Facultate

Pentru stabilizarea prețurilor la produsele de bază, în cadrul UNCATD s-a propus aplicarea programului integrat pentru produse de bază. Acest program presupune instituirea unor acorduri pe produse între principalii producători-exportatori și consumatoriimportatori, care vizează stabilizarea prețurilor și a încasărilor din export pentru țări în curs de dezvoltare. Stabilizarea se realizează prin me[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conferinta Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare

Pentru stabilizarea prețurilor la produsele de bază, în cadrul UNCATD s-a propus aplicarea programului integrat pentru produse de bază. Acest program presupune instituirea unor acorduri pe produse între principalii producători-exportatori și consumatoriimportatori, care vizează stabilizarea prețurilor și a încasărilor din export pentru țări în curs de dezvoltare. Stabilizarea se realizează prin mecanismul stocurilor regulatorii, finanțate dintr-un așa-zis fond comun.

Mecanismul stocurilor regulatorii este conceput să funcționeze astfel încât să mențină prețurile în limita unor marje de fluctuație de +/- 10%. Atunci când oferta depășește cererea și prețurile riscă să scadă cu mai mult de 10%, administrația stocului intervine pe piață prin cumpărări masive, pentru a echilibra cererea cu oferta. În caz contrar, administrația stocului livrează pe piață cantități corespunzătoare, în vederea restabilirii echilibrului.

În 1989 a fost creat Fondul comun pentru produse de bază (750 mil.USD), destinat să faciliteze finanțarea acordurilor pe produse și să încurajeze activitatea de cercetare-dezvoltare vizând produsele de bază, crearea Fondului fiind rezultatul deciziei SUA de a contribui la finanțarea acestui Fond.

2. rezultate în domeniul comerțului cu produse manufacturate:
o Propunerea românească, făcută încă de la prima sesiune UNCTAD: în cazul țărilor în curs de dezvoltare, livrările de echipamente industriale să fie plătite prin cote părți din producția obținută cu aceste echipamente (buy-back).
o S-a propus crearea unei instituții specializate în domeniul industrial; astfel, în 1966, a luat ființă Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), cu sediul la Viena.
o Recunoașterea tratamentului preferențial în favoarea țărilor în curs de dezvoltare. Prima reușită în acest sens o reprezintă adoptarea Sistemului generalizat de preferințe (SGP), constând în concesii tarifare acordate țărilor în curs de dezvoltare de către țările dezvoltate și care a început să funcționeze în 1971.

3. rezultate în domeniul transporturilor
o Convenția Națiunilor Unite cu privire la participarea la traficul de linie (1974);
o Convenția Națiunilor Unite privind transportul mărfurilor pe mare (1978);
o Convenția Națiunilor Unite privind transportul internațional multimodal de mărfuri (1980);
o Convenția Națiunilor Unite privind condițiile de înmatriculare a navelor (1986);
o Convenția Națiunilor Unite asupra ipotecilor maritime (1993).

4. Eforturi întreprinse în favoarea țărilor cel mai puțin avansate
o În acest domeniu, UNCTAD a jucat principalul rol, organizând două Conferințe ale ONU pe această temă și asigurând de asemenea și suportul logistic. Prima Conferință (Paris, 1981) a adoptat noul program de acțiune (NPA) pentru anii optzeci, definind măsurile pe care aceste țări trebuie să le ia pentru a favoriza propria dezvoltare, precum și măsurile de sprijin internațional.

A doua Conferință s-a desfășurat în 1990, tot la Paris și a trecut în revistă aplicarea NPA, adoptând un program de acțiune pe care țările mai puțin avansate, dar și țările dezvoltate, s-au angajat să-l pună în practică în următorul deceniu.

Lucrările UNCTAD au dat un impuls politic acțiunilor întreprinse de alte organisme internaționale. Se pot aminti, de exemplu, stabilirea ajutorului public pentru dezvoltare (APD) la 0,7% din PIB-ul țărilor donatoare, ameliorarea mecanismului de finanțare compensatorie a deficitelor comerciale pentru țări în curs de dezvoltare,
pus în practică prin intermediul FMI, precum și crearea drepturilor speciale de tragere (DST).

A zecea Sesiune a UNCTAD, Bangkok, Thailanda, 12-19 februarie 2000
În perspectiva ultimelor evoluții, UNCTAD se va transforma tot mai mult într-un for internațional de deliberări interguvernamentale, de analiză a politicilor economice, de consultanță și schimb de experiență între state, de realizare a consensului în negocieri și de promovare a cooperării. A zecea Conferință UNCTAD marchează deplasarea și mai evidentă a dialogului politic spre problemele dezvoltării economice.

Raportul întocmit de Secretarul General al UNCTAD și prezentat în fața celei de-a zecea Sesiuni cuprinde informații și comentarii cu privire la cauzele actualului impas privind globalizarea și dezvoltarea, precum și angajamentul UNCTAD de a persista în sprijinirea proceselor de creștere economică din țările în curs de dezvoltare (vezi anexa care prezintă extrase
din acest Raport).

În ceea ce privește problema stagnării relative a procesului de dezvoltare, Raportul scoate în evidență următoarele influențe negative venite din mediul extern:1. Liberalizarea financiară, fluxurile de capital privat și instabilitatea procesului de dezvoltare. Este subliniat rolul pe care-l joacă piețele financiare și liberalizarea excesiv de rapidă a acestora, fără o sincronizare corespunzătoare cu reglementările din aceste
domenii.

Conform unui studiu realizat în cadrul Comitetului Executiv privind Afacerile Economice și Sociale al ONU ( „Către o nouă arhitectură financiară internațională”, New York, 21 ianuarie 1999), piețele financiare se caracterizează întotdeauna prin așa numitele cicluri „boom –and -bust”: perioadele în care capitalul ajunge fără mari restricții la debitori, riscurile nefiind băgate în seamă, sunt urmate de perioade în care capitalurile sunt retrase rapid de la debitori, iar riscurile sunt supraevaluate.

La nivel global, acest proces generează o volatilitate foarte ridicată a fluxurilor de capital.O altă problemă importantă o reprezintă discrepanța enormă între lumea financiară internațională, tot mai dinamică și mai sofisticată și lipsa unui cadru instituțional corespunzător.

2. Insuficienta finanțare a dezvoltării și problema datoriilor. Accesul țărilor în curs de dezvoltare la piețele de capital nu constituie decât un substitut imperfect al asistenței oficiale privind dezvoltarea (Official Development Assistance – ODA). Începând cu anul 1992, fluxul ODA către țările în curs de dezvoltare a scăzut semnificativ: în 1997, acesta a fost de 49 miliarde dolari în comparație cu circa 60 miliarde în 1995.

Rata ODA din PIB țărilor OCDE scade an de an: în 1990, ODA reprezenta 0,33% din PIB-ul țărilor creditoare, în vreme ce în 1997 ajunge la 0,22%, ceea ce reprezintă doar o treime din angajamentul țărilor dezvoltate privind ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare. În plus, țările în curs de dezvoltare cel mai puțin avansate rămân sub povara datoriilor nesolvabile, care creează greutăți în calea restabilirii unor relații normale între ele și creditorii lor.

În 1996, BM și FMI au lansat un program special în favoarea țărilor foarte îndatorate (HIPC – Heavily Indebted Poor Countries), pentru a ușura povara datoriilor25. Criteriile de selectare fiind însă foarte restrictive, datorită lipsei de fonduri, oferta, lăudabilă de altfel, devine aproape inaccesibilă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles