Conditiile de valabilitate ale actelor administrative emise de Presedintele Romaniei

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.81

nivel: Facultate

Emiterea unor acte normative in materii rezervate Presedintelui de catre un alt functionar al statului, atrage inexistenta actului. Singur Parlamentul poate interveni pe cale legislativa, modificand, suspendand sau abrogand reglementarile unui decret prezidential. Astfel, in sedinta comuna a Camerelor, Parlamentul poate declara mobilizarea totala sau partiala (art. 65 alin. 2 lit. c din Constituti[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conditiile de valabilitate ale actelor administrative emise de Presedintele Romaniei

Emiterea unor acte normative in materii rezervate Presedintelui de catre un alt functionar al statului, atrage inexistenta actului. Singur Parlamentul poate interveni pe cale legislativa, modificand, suspendand sau abrogand reglementarile unui decret prezidential. Astfel, in sedinta comuna a Camerelor, Parlamentul poate declara mobilizarea totala sau partiala (art. 65 alin. 2 lit. c din Constitutie). In caz de agresiune armata (art. 62 alin. 2 lit. d din Constitutie), doar Parlamentul poate declara starea de razboi. Starea de urgenta sau starea de asediu se instituie de Presedinte, dar potrivit unei legii si cu incuvintarea ulterioara a Parlamentului (art. 93 al.1 din Constitutie).

Interventia normativa a Presedintelui isi are izvorul in obligatia ce-i incumba, ca ori de cate ori conditiile cerute de Constitutie si de lege sunt indeplinite, sa-si exercite atributiile de reprezentant al statului (art. 20 alin. 1 din Constitutie) [1].
Conferirea, in baza art. 92 si 93 din Constitutie, a unei competente normative Presedintelui Republicii se explica prin faptul ca, in situatii exceptionale, se impune luarea unor masuri exceptionale urgente, de inlaturare si de contracarare a unor pericole ce ameninta insasi existenta statului. Pentru ca anumite atributii, care in fond apartin Parlamentului, competent sa reglementeze el starea de mobilizare, starea de razboi, starea de asediu starea de urgenta, sa fie transferate asupra Presedintelui, in stare de necesitate o competenta normativa i-a fost conferita.

Sfera domeniilor de reglementare normativa a Presedintelui este delimitata prin Constitutie si lege (atributii in domeniul apararii - art. 92 si atributii pentru luarea unor masuri exceptionale, atributii pentru instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta - art. 93). Dupa cum s-a subliniat in literatura juridica, in Constitutie nu s-a prevazut si nici nu se putea statornici "un domeniu sau altul al activitatii statului ca fiind rezervat Presedintelui in dauna altora, care ar reveni astfel altor organe" [2]. Considerand ca aceasta opinie reflecta vointa Constitutiei, ea ofera inca un argument in sprijinul tezei ca Parlamentul, isi pastreaza competenta de a interveni oricand in reglementarea acelor situatii caracterizate ca exceptionale.

Este evident, pe de alta parte, ca nici Presedintele nu isi poate "delega" nimanui aceste atributii. In cazul in care nu ar exercita aceste atributii normative, sau le-ar exercita incorect, Presedintele poate fi demis pentru incalcarea grava a Constitutiei (art. 95 alin. 1 din Constitutie). El poate raspunde si din punct de vedere penal daca faptele sale intrunesc elementele constitutive ale inaltei tradari (art. 96 din Constitutie).In timpul interimatului (art. 98 din Constitutie) cand functia de Presedinte devine vacanta (art. 97 din Constitutie), daca Presedintele este suspendat din functie (art. 95 din Constitutie), sau daca se afla in imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura fie de Presedintele Senatului in ordine, fie de Presedintele Camerei Deputatilor.

In timpul interimatului, Presedintele interimar poate emite acte cu caracter normativ, deoarece Constitutia referindu-se la aceasta situatie, interzice expres doar exercitarea prerogativelor functiei prevazute in articolele 88-90 (adresarea de mesaje, dizolvarea Parlamentului, consultarea prin referendum ), ceea ce inseamna ca, ceea ce nu interzice legea, este permis, conform dictonului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Aceasta ipoteza devine aplicabila si in situatia in care mandatul Presedintelui ar fi prelungit (art. 83 alin. 3), prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles