Conditiile de fond si forma ale actului constitutiv

7x puncte

categorie: Drept

nota: 9.36

nivel: Facultate

b) când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată și solidară a tuturor asociaților sau a unora dintre aceștia, pentru obligațiile sociale, deci atunci când se constituie o societate în nume colectiv sau o societate în comandită simplă;
În cazul societăților în nume colectiv și în comandită simplă, asociații (la societatea în comandită simplă numai asociații coma[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conditiile de fond si forma ale actului constitutiv

b) când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată și solidară a tuturor asociaților sau a unora dintre aceștia, pentru obligațiile sociale, deci atunci când se constituie o societate în nume colectiv sau o societate în comandită simplă;
În cazul societăților în nume colectiv și în comandită simplă, asociații (la societatea în comandită simplă numai asociații comanditați) răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale, astfel încât legiuitorul instituie un sistem pri care aceștia să fie atenționați asupra dreptului și, mai ales, a obligațiilor care derivă din această calitate.
c) atunci când se constituie o societate pe acțiuni prin subscripție publică.

Societățile pe acțiuni se pot constitui fie simultan, fie prin subscripție publică. Formalitățile referitoare la constituirea unei societăți comerciale prin subscripție publică sunt în mod expres consacrate legislativ (art. 18-35), intenționându-se o cât mai bună protecție a subscriitorilor. Astfel, încă din faza premergătoare constituirii, în care fondatorii redactează prospectul de emisiune, art. 18 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 prevede că ,,prospectul de emisiune semnat de fondatori în formă autentică va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerțului din județul în care se va stabili sediul societății.

Din dispozițiile prevăzute în art. 5 alin. 6 din Legea nr. 31/1990 rezultă că actul constitutiv al unei societăți comerciale se încheie în formă scrisă care, în principiu, este forma înscrisului sub semnătură privată și, în mod excepțional, în cazurile prevăzute în mod expres de lege, în formă autentică. Dacă actul constitutiv nu respectă condițiile de formă, se va putea declara, de către tribunal, nulitatea societății (art. 56 lit. a), regulă care se regăsește și în Prima directivă a Consiliului Europei din domeniul societăților comerciale, adică Directiva nr. 68/151/CEE din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în sensul art. 58, paragraful 2 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților.
Potrivit art. 5 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, ,,actul constitutiv dobândește dată certă și prin depunerea la oficiul registrului comerțului.”

Publicitatea actului constitutiv se face în Monitorul Oficial (în tot sau în parte). Potrivit legii, data certă este data la care înscrisurile private devin opozabile terților. Art. 1182 Cod civil stabilește că data certă se dobândește, printre altele, prin înfățișarea actului unei instituții publice sau prin înscrierea lui într-un registru public ori prin menționarea lui într-un înscris redactat de un funcționar public.

În plus, în materie comercială, art. 57 Cod comercial stabilește că data actelor și contractelor comerciale poate fi stabilită față de terți prin toate mijloacele de probă arătate de art. 46 Cod comercial (inclusiv cu registrele părților). Conform dispozițiilor din legile speciale (Legea nr. 36/1995, legea notarilor publici și Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat), avocații și notarii publici pot da dată certă.

2.2. Condițiile de fond ale actului constitutiv
În privința condițiilor de fond, actul constitutiv, ca manifestare de voință în sensul constituirii societății comerciale, trebuie să îndeplinească toate condițiile necesare pentru validitatea unei convenții, așa cum sunt prevăzute acestea de art. 948-968 Cod civil, și anume:
- capacitatea de exercițiu deplină a părților contractante;
- consimțământul exprimat în mod valabil, adică neviciat;
- obiectul determinat, licit și moral al actului (obiectul de activitate al societății);
- cauza sau scopul licit și moral al actului.
În plus, față de aceste condiții general aplicabile în momentul încheierii oricărei convenții, Legea nr. 31/1990 prevede o serie de norme speciale care circumstanțiază condițiile de fond general aplicabile convențiilor.

2.2.1. Capacitatea juridică a părților
Orice act juridic, deci și actul constitutiv al societății comerciale se încheie în mod valabil dacă subiectele participante au capacitate juridică civilă. Capacitatea părților contractante este exprimată prin aptitudinea juridică de a contracta. Subiectele participante (părțile actului constitutiv) sunt acționarii sau asociații care vor fi denumiți în continuare, în mod generic, asociații. Asociații care își exprimă consimțământul în actul constitutiv, la constituirea societății comerciale, se numesc fondatori. În cazul societății pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, asociații sunt denumiți acționari, iar în cazul celorlalte forme de societate, aceștia sunt denumiți asociați.
Ca regulă, societatea trebuie să aibă cel puțin doi asociați, prin urmare părți în actul constitutiv.

De la regula conform căreia societatea trebuie să aibă cel puțin doi asociați, Legea nr. 31/1990 instituie următoarele excepții:
- Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită și de un singur asociat;
- Societatea cu răspundere limitată poate să aibă cel mult 50 de asociați;
- Societatea pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni trebuie să aibă cel puțin cinci acționari.

În principiu, conform principiului libertății de asociere, orice persoană fizică sau juridică ce are capacitate de exercițiu poate fi parte într-un contract de societate. Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, nu pot fi asociați persoanele incapabile conform legii.

Legea nr. 31/1990 instituie anumite incapacități speciale:
- incapacități generate de principiul specialității capacității de folosință, care limitează libertatea de asociere a persoanelor juridice (conform Decretului nr. 31/1954). Potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954, ,,persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înființare sau statut. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul”. Principiul specialității capacității de folosință a persoanei juridice reprezintă regula de drept conform căreia, prin acte juridice, persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi și obligații care sunt în concordanță cu scopul ei;
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles