Conditia umana

7x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.41

nivel: Liceu

Trebuie să mă cunosc. Trebuie să ştiu odată sigur cine sunt şi ce vreau... Am hotărāt de multe ori să mă analizez pānă la capăt, să pătrund cāt mai adānc şi calm īn suflet. Dar n-am izbutit. Niciodată nu m-am putut concentra. N-am putut gāndi asupra mea īnsumi. De cāte ori īncercam să mă analizez, mă trezeam [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conditia umana

Trebuie să mă cunosc. Trebuie să ştiu odată sigur cine sunt şi ce vreau... Am hotărāt de multe ori să mă analizez pānă la capăt, să pătrund cāt mai adānc şi calm īn suflet. Dar n-am izbutit. Niciodată nu m-am putut concentra. N-am putut gāndi asupra mea īnsumi. De cāte ori īncercam să mă analizez, mă trezeam īntr-un īntuneric desăvārşit. De unde să īncep să caut? Unde aş putea fi eu īnsumi?
Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde? Şi cum se putea recunoaşte adevăratul meu suflet īntre miile de suflete pe care le purtam īn mine?...
... Sufletul meu... Iată ceea ce mă tulbură. Nu-l pot aduce la lumină. Aş vrea să-mi găsesc sufletul cum găsesc pancreasul unui cāine la anatomie. Să-l măsor, să-l cāntăresc şi să-l preţuiesc īn valori. Aş vrea să ştiu ... [ ] ... dacă eu sunt un om de ştiinţă sau un sentimental. Dacă mă pot īncrede īn preocupările mele actuale sau trebuie să fiu bănuitor şi mă tem de timpurii schimbări.
Pentru că sunt zile cānd voinţa mi-e sigură şi mintea limpede ca a unui bărbat. Atunci lucrez cu sārg, plănuiesc lecturi şi scriu indicele cărţilor. ... [ ] ...
Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferăstruica mansardei mele sau păşind pe străzi necunoscute, pe sub castani. Ceasuri care mă tulbură, mă neliniştesc. Ceasuri īn care nu mă recunosc. Atunci, un gānd mă frămāntă, şi eu, din toată puterea voinţei mele, īl izgonesc.
De multe ori izbāndesc. Lucrez pānă noaptea şi adorm fericit că m-am īnvins pe mine. Adorm surāzānd.
Alteori, īnsă, nu izbutesc să mă apăr. Şi toate acestea mă īntristează. Trebuie să lupt mereu, trebuie să mă apăr īmpotriva sufletului meu, pe care nu-l cunosc şi care mi se dezvăluie la răstimpuri, contradictoriu. Niciodată nu mi-am găsit sufletul acelaşi. Īn fiecare zi, altul. Iar eu trebuie să lupt ca să duc mai departe ceea ce īncepusem cu o lună, cu o săptămānă, cu o zi mai īnainte..."
"Romanul Adolescentului Miop" - Marin Preda


Despre condiţia umană...

Cine sunt ?





După cum se ştie orice filozofie oferă o interpretare a Existenţei, a naturii acesteia, pornind de la anumite principii sau enunţuri privilegiate şi īn acelaşi timp propune anumite teorii sau teze prin care se īncearcă clarificarea statutului de condiţie umană, de fapt a omului īn general. Aşadar, discursul filozofic vorbeşte īntotdeauna despre om, chiar atunci cānd se referă la natură, lucruri sau univers.
D. D. Roşca, īn lucrarea sa ,, Oameni şi climate ", ne oferă o definiţie, dacă pot spune aşa, avertizānd că, prin condiţie umană trebuie să īnţelegem ,, nu numai condiţia unei fiinţe economice şi politice care luptă alături de semenii săi pentru libertatea sa socială şi politică şi pentru apărarea demnităţii sale, ci īnţelegem mai cu seamă condiţia omului fiinţă spirituală, creator de valori spirituale şi capabil să transmită cu ajutorul acestora realitatea ce-l priveşte, s-o umanizeze,...".
Aşadar, majoritatea lucrărilor şi a teoriilor filozofice īncearcă elucidarea şi īnţelegerea conceptului de condiţie umană. Acest concept a apărut īn momentul īn care omul a reuşit să se vadă pe el īnsuşi şi a realizat că majoritatea lucrurilor se rezumă la acţiunile şi faptele sale. Astfel, īn antichitate, la vechii greci acest concept, alături de cele legate de libertate, democraţie, cunoaştere, logică, etc... erau discutate īn vestitele pieţe publice numite agora, termen preluat ca un simbol al deschiderii omului spre cugetare şi filozofie.
Deci pentru a defini, sau mai bine spus pentru a īnţelege conceptul de condiţie umană trebuie să ne īnţelegem şi să ne vedem pe noi, dincolo de relaţionarea pe care o avem īn societate.

OMUL - conform filozofiei existenţialiste, ocupă un loc privilegiat īn univers. Pragmatismul consideră că omul se află pe cāmpul de război al judecăţilor, alegerilor şi deciziilor. O apropiere de universul interior uman o are un reprezentant marcant al filozofiei clasice germane - Immanuel Kant care īn lucrarea sa ,,Critica raţiunii pure" (1781) schimbă optica tradiţională şi porneşte pe o analiză critică a capacităţii de cunoaştere a omului.
Dar cea mai amănunţită īncercare de explicare a condiţiei umane este reprezentată de teoria psihanalitică a medicului vienez Sigmund Freud, care la graniţa dintre psihologie şi filozofie, īncearcă o ,,disecare" a psihicului uman īn căutarea adevărului despre om. Asupra acestui aspect - ce este omul - mă voi opri şi voi īncerca să īnţeleg, de fapt, cine sunt eu, ca om.

De la īnceputuri, majoritatea filozofilor s-au īntrebat cine este omul sau ce este el. Această īntrebare persistă īn inconştientul nostru, iar cānd aceasta iese la suprafaţă, de multe ori nu este acceptată. Dar v-aţi gāndit puţin la esenţa ei?
Cine sunt?
Cred că din superficialitatea care caracterizează omul am dat răspunsuri evazive bazate ori pe teoria evoluţionistă a lui Darwin sau prin apelarea la religie. Dar am mers vreodată īn profunzime, dincolo de realitatea anatomică ce ne deosebeşte şi renunţānd pentru un timp la titulatura de Creaţie a Domnului.
Să vedem īnăuntrul nostru şi să īncercăm deschiderea unor uşi care oferă accesul spre episoade din existenţa noastră.

Conform lui J. P. Sartre, īn lucrarea sa "L'Etre et le Neant", existenţa naturală, īn sine este inertă, imuabilă, lipsită de contradicţii şi devenire. Omul nu are modul de a fi al lucrurilor, ci el este ceea ce se face; existenţa pentru sine (proprie umanului) se defineşte ca ,,fiind ceea ce ea nu este şi ca nefiind ceea ce este."
Īntr-un cuvānt, omul este situat sub semnul creaţiei de sine, concepānd libertatea ca dimensiune definitorie, prin care omul, operānd alegeri succesive, īşi modelează propria esenţă
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles