Conditia juridica a sclavilor in dreptul roman

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.23

nivel: Facultate

În anul 80 î. Hr. Cornellius Sulla edictează printr-o lege – Lex Cornelia de captiviis – o ficțiune juridică cu scopul de a diminiua situația dificilă a cetățenilor romani, care au căzut în prizonierat. În literatura juridică, fictio legis Corneliae (ficțiunea lui Cornelius) poartă denumirea de jus postliminium sau dreptul de întoarcere. Drept urmare, romanul care a scăpat din prizoni[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conditia juridica a sclavilor in dreptul roman

În anul 80 î. Hr. Cornellius Sulla edictează printr-o lege – Lex Cornelia de captiviis – o ficțiune juridică cu scopul de a diminiua situația dificilă a cetățenilor romani, care au căzut în prizonierat. În literatura juridică, fictio legis Corneliae (ficțiunea lui Cornelius) poartă denumirea de jus postliminium sau dreptul de întoarcere. Drept urmare, romanul care a scăpat din prizonierat, întorcându-se la Roma, își recâștiga statutul de om liber (status libertatis).

În literatura juridică nu există un punct de vedere unitar, ba chiar o contradicție, referitor la faptul că unii autori consideră că cetățenii romani, care reîntorși la Roma, după ce au scăpat din prizonierat, sunt declarați liberi, „ca și cum n-ar fi fost niciodată sclavi”. Alții resping această idee, astfel acei cetățeni ai Romei redobândesc libertatea, însă „ nu pe temeiul [...] că erau socotiți ca nefiind vreodată în sclavie”. Concepțiile sunt diferite, deoarece în categoria autorilor ce susțin prima accepțiune, domină ideea că cetățenii romani, odată scăpați din prizonierat și ajunși la Roma, redobândeau exercițiul drepturile reale și cele de creanță, ca și când n-ar fi fost vreodată sclav.

Cealaltă accepțiune, însă, o contrazice pe prima, deoarece dreptul de reîntoarcere (jus postliminium) oferă cetățeanului roman scăpat din captivitate și ajuns la Roma, statutul de om liber, cu toate efectele juridice benefice, însă ficțiunea juridică nu ocrotea și posesiunea, care era o stare de fapt, iar nu una de drept. Astfel absența captivului din comunitate, ducea la imposibilitatea restabilirii posesiunii, ceea ce denotă că respectivul individ a pierdut la un moment dat status libertatis, devenind – cel mai probabil – sclav.
Totuși, pentru ca fictio legis Corneliae să fie operantă, este necesar ca cetățeanul roman să nu fi capitulat și să nu-și dorească să se întoarcă la dușman. De altfel, romanul ce a murit în captivitate era considerat că a decedat din momentul intrării sale în prizonierat, tocmai pentru a se eluda dispozițiile referitoare la imposibilitatea unui sclav de a transmite averea sa prin testament.

III. Un alt mod de intrare în sclavie se petrecea atunci când cineva nu respecta anumite condiții impuse de normele dreptului civil.

a) Un creditor își putea vinde debitorul său insolvabil trans Tiberium (peste Tibru), deoarece un cetățean roman nu putea deveni sclav în cetatea sa. Odată cu expansiunea romană, vânzarea unui roman în afara cetății devenea o ficțiune juridică.

b) Un alt caz îl costituia cei ce nu se prezentau pentru încorporare în legiunile romane sau la cens – recensământ, la chemarea magistratului . Aceeași soartă o aveau și cei care au fost prinși furând, aceștia devenind automat sclavii celui păgubit.

c) Intra în sclavie un cetățean roman, care își vindea libertatea unui cumpărător de bună-credință, pentru ca mai apoi să-și revendice libertatea printr-un proces - „Liber homo, maior viginti annis, qui ad pretium participandum esse venumdari passus est”. În consecință, trebuia să existe un pretins stăpân și un închipuit sclav de rea-credință.

d) În epoca clasică, senatus-consultus Claudius a stabilit că femeia ce întreținea relații intime cu sclavul altuia și nu le întrerupea după ce a fost somată de trei ori de către stăpânul sclavului, respectiva femeie își pierdea libertatea, devenind sclava acestuia.

3. Condiția sclavilor

3.1. Condiția juridică a sclavilor

În epoca cea mai veche a statului roman, numărul sclavilor nu era mare, deoarece nevoile societății erau reduse. Astfel ei duceau o viață patriarhală, în sensul că soarta lor nu era cea a unei ființe inferioare (aidoma animalelor), ci erau tratați ca un om de-al casei (familiaris, famulus). Odată cu întețirea războaielor, numărul sclavilor a crescut cosiderabil. Dezvoltarea neîntrerupă a producției bazată pe munca servilă necesita o concentrare mai mare de sclavi, iar societatea sclavagistă devenea „baza întregii productivități”. Așadar, sclavia a cunoscut forma de exploatare cea mai crudă, stăpânul având drept de viață și de moarte asupra sclavului său. Pentru o analiză sistematică a statutului juridic al sclavilor, vom studia condiția juridică a acestora în raport cu alți sclavi, cu terții, și, mai cu seamă, cu stăpânii lor și cu autoritățile romane.

În raport cu stăpânii, sclavii erau considerați ca fiind niște lucruri sau mai bine zis niște instrumente grăitoare (instrumentum vocale), asupra cărora stăpânul avea drept de viață și de moarte (jus uitae necisque), drept urmare sclavul nu avea caput. Chiar Gaius, în definiția ce o dă despre lucrurile corporale, menționează sclavii la un loc cu animalele sau bucățile de pământ. Prin dominica potestas, ce desemna puterea nemijlocită a stăpânului asupra bunurilor sale, își putea vinde, închiria sau ucide sclavii.

Amintim că dreptul de viață și de moarte a fost interzis în sec. II d. Hr., sub domnia lui Antonius Pius. Tot el interzicea dreptul de coerciție nelimitat, dându-i sclavului posibilitatea de a denunța cruzimile și pedepsele aplicate de stăpânii lor. Totuși rămâne în vigoare o serie de drepturi ale stăpânilor în raport cu sclavii lor, cum ar fi jus utendi ac fruendi (dreptul de folosință completă asupra forței de muncă a sclavilor), precum posibilitatea de a abandona sclavul delicvent în favoarea victimei delictului respectiv (jus noxae deditionis) sau dreptul de a înstrăina copilul născut de o sclavă, despărțindu-l separat de părinți.

Lipsiți de status civitates, sclavii nu puteau avea relații juridice între ei, fiind privați de dreptul de a încheia acte juridice. Mai mult, sclavul nu avea familie, deoarece neavând jus nuptiae, nu puteau să se căsătorească. Asta însemna că legătura sclavului cu o sclavă era doar un simplu fapt denumit contubernium. Totuși se recunoștea o relație de rudenie între sclavi(cognatio servilis), însă fără consecințe pe plan juridic, întrucât nu exista un pater familias ca în cazul familiilor legitime.

Pe parcursul evoluției istorice, rigorile principiilor ce cârmuiau normele istituției sclaviei, nu au întunecat întru atât de mult mintea jurisconsulților, încât aceștia să nu poată observa particularitățile radicale dintre un sclav și un animal, și anume faptul că sclavii erau totuși ființe umane. Sclavul, fiind înzestrat cu aptitudini omenești, era întrebuințat ca un instrument de achiziție: tot ceea ce dobândea acesta aparținea lui stăpânului. Dacă ne referim la faptul că sclavii nu aveau capacitate juridică, pe cale de consecință, aceștia nu aveau acces la viața juridică. Însă, conform principiului dreptului roman din perioada veche, ce afirma că sclavii pot face mai bună situația stăpânului, însă nu o poate face mai rea, permite sclavului să încheie acte juridice cu un terț, împrumutând capacitatea juridică a stăpânului. Acest principiu era în concordanță cu spiritul juridic al epocii, datorită formalismului și a existenței actelor juridice unilaterale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles