Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.27

nivel: Facultate

Pentru ca actele aparținănd modalităților alternative să se poată integra într-o unitate naturală de infracțiune este necesar ca ele să fie săvârșite cu aceeași ocazie. Dar există situații când scurgerea unui interval de timp între faptele delictuale nu afectează unitatea infracțiunii.

O asemenea situație există atunci când conținuturile alternative reprezintă trepte succesive, for[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Concursul de infractiuni, infractiunea unica si infractiunea continuata

Pentru ca actele aparținănd modalităților alternative să se poată integra într-o unitate naturală de infracțiune este necesar ca ele să fie săvârșite cu aceeași ocazie. Dar există situații când scurgerea unui interval de timp între faptele delictuale nu afectează unitatea infracțiunii.

O asemenea situație există atunci când conținuturile alternative reprezintă trepte succesive, forme distincte, dar legate între ele, de realizare a unui iter criminis, sau atunci când modalitățile alternative sunt prevăzute sub forma unor rezultate diferite pe care le produce aceeași acțiune, dar la diferite intervale de timp. Problema se pune în mod similar și pentru infracțiunea continuată, cu condiția să existe o rezoluție unică.

Unitatea infracțiunii nu este afectată nici atunci când unele fapte sunt realizate în forma tip, iar altele în forma calificată deoarece, pe de o parte, forma calificată absoarbe forma de bază a infracțiunii, iar, pe de altă parte, pluralitatea de acte se integrează în acțiunea unică a aceluiași tip de infracțiune, vizând același obiect juridic, motive pentru care se menține unitatea infracțională.

În cea de a doua categorie se găsesc infracțiunile care, sub aceeași denumire, regrupează conținuturi distincte, specifice unei infracțiuni distincte, fiecare dintre acestea sau numai unele dintre ele putându-se realiza prin modalități alternative sau avea urmări alternative. Un exemplu în acest sens îl reprezintă infracțiunea de înșelăciune – art. 215 C. pen. care, în alineatele 1, 3 și 4 consacră, de fapt, trei infracțiuni distincte: inducerea în eroare a unei persoane (alin. 1); inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu ocazia încheierii sau executării unui contract (alin. 3); emiterea unui bilet de cec fără acoperire, retragerea proviziei după emitere sau interzicerea trasului de a plăti (alin.

4). Un alt exemplu este oferit de infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești – art. 271, care conține patru infracțiuni individuale: împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătorești (alin. 1); împiedicarea unei persoane de a folosi o locuință deținută în baza unei astfel de hotărâri (alin. 2); sustragerea de la executarea măsurilor de siguranță (alin.

4); neexecutarea, cu rea-credință, a pedepselor complementare de către persoana juridică (alin. 5).

Spre deosebire de cazul anterior, aceste infracțiuni, având conținuturi distincte în forma de bază, iar uneori și limite de pedeapsă distincte, nu se pot integra în structura unei unități naturale sau legale de infracțiune. Prin urmare, în cazul comiterii mai multora dintre aceste modalități alternative, va exista un concurs de infracțiuni, iar nu o infracțiune unică sau continuată.

3.3. Caracterul penal al faptelor materiale. Faptele concurente și cele continuate pot sau nu să prezinte caracter penal fiecare în parte. Pentru a se putea reține un concurs de infracțiuni sau o infracțiune continuată trebuie să existe cel puțin două fapte materiale cu caracter penal. Dacă făptuitorul a săvârșit mai multe fapte, din care se poate reține doar una ca având caracter penal, deci doar una constituind infracțiune, el va răspunde pentru un delict unic, chiar dacă, în mod obiectiv, a comis mai multe acte materiale.

În sfârșit, mai trebuie menționat că există trei categorii de cauze care ar putea împiedica realizarea unui concurs de infracțiuni sau a unei infracțiuni continuate: aplicarea art. 181 C. pen., respectiv lipsa gradului de pericol social al faptei, chiar dacă ea întrunește celelalte condiții ale unei infracțiuni; aplicarea cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei sau care înlătură răspunderea penală . La acestea se mai adaugă situațiile prevăzute în Codul de procedură penală, la articolul 10.

Aceleași efecte le produce intervenția unor cauze generale de nepedepsire (de exemplu, desistarea sau împiedicarea producerii rezultatului – art. 22 C. pen., împiedicarea săvârșirii faptei – art. 30 C. pen.) sau a unor cauze speciale (de exemplu, retragerea mărturiei mincinoase – art. 260 alin. 2 C. pen.) .

O asemenea problemă nu se pune și în situația infracțiunii simple, întrucât ea presupune un singur act material. Lipsa caracterului penal al acestuia ar atrage lipsa infracțiunii și, deci, imposibilitatea de a aplica legea penală și de a angaja răspunderea penală.

3.4. Intervalul de timp dintre faptele materiale. Criteriul vizează doar faptele concurente și cele continuate, pentru infracțiunea unică fiind element de diferențiere. Actele de executare din structura laturii obiective a fiecărei fapte concurente și continuate trebuie să fie comise de subiectul activ la diferite intervale de timp. Rațiunile acestei condiții sunt diferite.

Pentru concurs intervalul de timp are rolul de a dezvălui existența unei pluralități de rezoluții. Dacă faptele ar fi săvârșite într-o succesiune prea apripiată nu s-ar mai putea constata existența mai multor hotărâri infracționale, ceea ce ar transforma concursul de infracțiuni într-o unitate naturală sau legală de infracțiune. E posibilă, totuși, săvârșirea simultană a faptelor fără a se înlătura concursul de infracțiuni. Este cazul concursului ideal reglementat de art. 33 lit. b C. pen.

Simultaneitatea se poate realiza și în cazul în care una din infracțiunile concurente este continuă (de exemplu, autorul unei sechestrări de persoane lovește pe o alta, care venise să elibereze victima), sau chiar în cazul comiterii unor infracțiuni instantanee (de exemplu, cineva lovește și insultă în același timp).

Dimpotrivă, pentru infracțiunea continuată intervalul de timp este necesar pentru existența rezoluției unice. Intervalele de timp prea mari fac să fie greu de conceput o singură hotărâre infracțională, ipoteză în care se va reține un concurs de infracțiuni, iar nu o infracțiune continuată. Astfel, s-a considerat că furtul a două autoturisme la un interval de aprope un an reprezintă concurs de infracțiuni, deoarece este greu de presupus unitatea de rezoluție.

În sens contrar, această condiție este necesară pentru a deosebi infracțiunea continuată de infracțiunea simplă, în al cărei element material sunt absorbite în chip natural două sau mai multe acte sau acțiuni, care sunt săvârșite în aceeași împrejurare, cu aceeași ocazie (de exemplu, uciderea prin mai multe lovituri, sau furtul mai multor bunuri care a presupus acte repetate de sustragere și transport cu aceeași ocazie).

§4. Asemănări privind încadrarea și reglementarea juridică

4.1. Unitatea de încadrare juridică. De regulă această trăsătură diferențiază concursul de infracțiunea continuată. Art. 41 alin. 2 C. pen. dispune ca acțiunile sau inacțiunile componente să prezinte, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, textul legal având în vedere conținutul aceluiași tip particular de infracțiune (furt, distrugere, fals, omor etc.).

Este important ca fiecare acțiune sau inacțiune să prezinte elementele esențiale ale conținutului, fără de care infracțiunea tip nu ar putea exista. Prezența în plus a unor elemente circumstanțiale, ce ar fi de natură să le dea o formă calificată (agravată sau atenuată), nu are nici o influență asupra caracterului continuat al infracțiunii. De asemenea, faptele componente pot fi comise în forme alternative ale infracțiunii, ori în formă consumată, doar tentativă sau acte pregătitoare dacă sunt pedepsibile.

În ceea ce privește concursul de infracțiuni regula o reprezintă pluralitatea obiectelor juridice lezate. Existând mai multe obiecte juridice vătămate, există mai multe infracțiuni care pot intra în concurs. Ca excepție, faptele concurente pot viza și același obiect juridic, cu condiția ca ele să aibă la bază rezoluții infracționale diferite. Cu alte cuvinte, infracțiunile aflate în concurs pot fi de aceeași natură, pot primi aceeași încadrare juridică, dar ele trebuie să fie săvârșite în baza unor rezoluții diferite, altfel, în cazul unei singure hotărâri infracționale, se va reține o infracțiune continuată. Un asemenea tip de concurs se numește concurs omogen.

4.2. Aspecte privind reglementarea juridică. Asemănările dintre concursul de infracțiuni, infracțiunea unică și cea continuată se pot analiza sub două aspecte: toate categoriile au primit o reglementare expresă a legii penale, iar reglementarea este doar generică.
Într-adevăr, concursul de infracțiuni este reglementat expres de art. 33-36 C. pen., articole în care sunt precizate cazurile de existență a concursului, regulile de sancționare, cele de aplicare a pedepselor complementare și a măsurilor de siguranță, precum și cele care vizează contopirea pedepselor pentru faptele concurente. Infracțiunea continuată este reglementată de art.

41 alin. 2-art. 43, care precizează condițiile infracțiunii, sancționarea și recalcularea pedepsei pentru faptele continuate. În Codul penal nu există o definiție a infracțiunii simple, dar explicația acesteia rezultă din dispozițiile art. 17: "infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală", iar din cuprinsul art. 18 rezultă că în noțiunea de "faptă" intră "orice acțiune sau inacțiune" sancționată de Codul penal.
Stabilirea unor reguli precise între cele trei categorii de fapte penale prezintă importanță nu doar sub aspect teoretic, ci și practic, pentru stabilirea răspunderii penale, individualizarea și aplicarea pedepsei, curgerea termenului de prescripție sau decădere, aplicarea amnistiei și grațierii etc.

Distincția este importantă și pentru problematica gravă pe care o aduce în politica penală săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană. Este vorba, în acest sens, nu doar despre modul cum trebuie să fie sancționată o asemenea persoană, cât mai ales de caracterul simptomatic, sub raportul periculozității sociale a făptuitorului, pe care-l are pluralitatea de infracțiuni, chiar aparentă, față de unitatea de infracțiune.

Cu toate că există o reglementare expresă, aceasta este una generică, în sensul că nu sunt menționate decât condițiile de existență ale celor trei instituții juridice, fără să le fie delimitat sau rezervat un conținut anume. Cu alte cuvinte, concursul de infracțiuni și infracțiunea continuată nu au un conținut, o latură obiectivă de sine stătătoare, nu reprezintă o infracțiune individualizată printr-un obiect juridic aparte, ci o creație a legiuitorului realizată prin însumare.

Așa cum de altfel s-a remarcat în doctrină, orice infracțiune poate fi săvârșită în formă concurentă sau continuată. Totuși, în cazul celei din urmă există și unele excepții: infracțiunea din culpă, infracțiuni al căror obiect nu poate fi divizat (de exemplu, cea de omor) și infracțiunea de obicei.

În cazul infracțiunii unice situația poate părea diferită. Dar, în realitate, chiar dacă în partea specială sunt reglementate expres o serie de infracțiuni simple, această instituție juridică nu își pierde caracterul generic, întrucât nu are un singur obiect juridic propriu, ci ea se poate regăsi în majoritatea faptelor prevăzute de partea specială a Codului penal, la fel ca infracțiunea continuată sau concursul de infracțiuni. De altfel, art. 17-18 C. pen. se vor aplica și pentru acele fapte care nu sunt sancționate în partea specială a Codului, ci în alte dispoziții legale speciale cu caracter penal.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles