Concluzii privind functionarea sectorului public

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.81

nivel: Facultate

Adeptii acestui sistem il considera o necesitate din punct de vedere echitabil. Ei admit ca salariile soferilor si ghizilor sunt reduse si insusirea gratuitatii are un rol dublu: pe de o parte de crestere a veniturilor celor care o primesc, fara a exista o majorare oficiala a salariilor, iar pe de alta parte de stimulare a acestora in vederea prestarii unor servicii de calitate menite sa sporeasca[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Concluzii privind functionarea sectorului public

Adeptii acestui sistem il considera o necesitate din punct de vedere echitabil. Ei admit ca salariile soferilor si ghizilor sunt reduse si insusirea gratuitatii are un rol dublu: pe de o parte de crestere a veniturilor celor care o primesc, fara a exista o majorare oficiala a salariilor, iar pe de alta parte de stimulare a acestora in vederea prestarii unor servicii de calitate menite sa sporeasca satisfactia turistilor.

Pareri opuse considera gratuitatea o jignire la adresa clientului care nu este dispus sa o plateasca si este fortat sa explice ca serviciile nu au corespuns asteptarilor sale. In plus, daca salariile acestor categorii de persoane sunt considerate mici de autoritatile insele de ce nu se majoreaza acestea si se accepta sistemul bacsisului? Si daca se accepta oficial gratuitatea, lasandu-i pe potentialii primitori sa o ceara direct, chiar afisand afirmatii de tipul "Bacsisul va fi apreciat",

de ce nu au dreptul la gratuitate si alti prestatori de servicii, sau diversi functionari care au relatii cu publicul? De ce nu au dreptul la gratuitate functionarii de la ghiseele bancilor, barbierii si frizeritele, cosmeticienele, medicii, profesorii, avocatii? Toti pot zambi si avea o relatie placuta, agreabila cu clientul, pacientul sau elevul, generandu-i acestuia satisfactie si incredere? Argumentul potrivit caruia aceste categorii de profesiuni genereaza salarii mari este total neadevarat cel putin in unele economii.

Si atunci, daca sistemul gratuitatii este acceptat nu numai de primitor si platitori, dar si recunoscut de autoritati prin non-interventia in acest aspect, in SUA, Belgia si alte tari occidentale, in economia romaneasca, gratuitatea se manifesta in alte forme. Aici, desi exista, bacsisul nu este stabilit la un anumit nivel. El se practica frecvent, dar este o expresie clara a vointei clientului satisfacut de serviciile primite si are un nivel variabil stabilit de platitor in functie de disponibilitatea sa financiara si satisfactia resimtita.

In schimb, exista alte profesiuni in afara celor de ghid si sofer care sunt un domeniu al gratuitatii, consumatorii admitand ca daca nu platesc in plus, nu sunt tratati cum ar trebui. Dar acesta reprezinta un teren periculos, in care se reduce distanta de la gratuitate, ca recompensa pentru serviciu, la mita, ca o necesitate pentru primirea serviciului.

In concluzie, integrarea Romaniei in structurile europene care inseamna adaptarea tarii la economiile deja membre presupune numeroase schimbari. Dar acestea nu trebuie preluate de dragul de a se renunta la anumite practici ci, trebuie selectate si utilizate numai acele masuri care corespund traditiilor si modului de gandire romanesc. Este adevarat ca receptivitatea la schimbare este diferita de la individ la individ, in functie de gradul sau de educatie si mediul sau de existenta (familie, prieteni, colegi de munca).

In privinta preturilor, consumatorul roman, a acceptat, in cele din urma ca intr-o economie de piata un produs poate fi oferit la preturi diferite, fara ca aceasta sa fie o discriminare sau inselatorie. El a invatat sa decida intre a cumpara un produs la un pret nu prea convenabil si a pierde mai mult timp deplasandu-se la locul in care gaseste acelasi produs la un pret mai atractiv.

Dar niciodata nu va admite bacsisul ca o problema impusa vointei sale si la un nivel general practicat de care trebuie sa ia cunostinta si caruia trebuie sa se conformeze. Echitatea in economia romaneasca, ramane cea de altfel, in toate economiile, un proces nerezolvat in totalitate. Dar sectorul public este in masura sa intervina in functionarea sistemelor economice si sa le influenteze, orientandu-le spre o actiune mai eficienta si mai echitabila.

Rolul sectorului public, departe de a se fi diminuat, este in perioada tranzitiei economiei romanesti, mai divers si profund. Desi ameliorarea unui esec al pietei nu conduce automat la eliminarea tuturor dezechilibrelor din economie, decidentii din sectorul public nu inceteaza sa analizeze situatiile pietei prin prisma corelatiilor cost-beneficiu si principiilor de echitate sociala.

In anul 2000, o comisie complexa de fundamentare cuprinzand reprezentanti ai Executivului, experti ai partidelor politice, sindicatelor patronatelor, organizatiilor neguvernamentale si asociatii profesionale a elaborat Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu (2000-2004).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles