Conceptul operational nuvela fantastica referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.91

nivel: Liceu

Real: După ce îi povestește babei experiența, Gavrilescu revine în planul real dominat de același “uruit metalic al tramvaiului”. Va constata uluit că întâmplările cotidiene îi contraziceau toate obiceiurile și cunoștințele anterioare: oferă taxatorului o bancnotă retrasă demult din circulație, doamna Voitinovici își schimbase de cațiva ani adresa, în proria lui casă se mutaseră alți l[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul operational nuvela fantastica referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

Real: După ce îi povestește babei experiența, Gavrilescu revine în planul real dominat de același “uruit metalic al tramvaiului”. Va constata uluit că întâmplările cotidiene îi contraziceau toate obiceiurile și cunoștințele anterioare: oferă taxatorului o bancnotă retrasă demult din circulație, doamna Voitinovici își schimbase de cațiva ani adresa, în proria lui casă se mutaseră alți locatari, iar de la cârciumarul din cartier află cu stupoare că Gavrilescu disparuse cu 12 ani înainte și Elsa, soția lui, se repatriase în Germania.

Protaginstul întâmplărilor neobișnuite nu se mai poate adapta la realitatea prozaică după ce trăise intr-un timp exclusiv imaginar. Va reveni în consecință de bunăvoie la țigănci: se urcă într-o birjă și cere să-l ducă la țigănci. Birjarul, “fost dricar” îl ajută să treacă dincolo, trecându-l prin locuri impuse de tradiția înmormântării, urmând un drum prestabilit, oprindu-se în dreptul bisericii și ajungând în final la țigănci.

Imaginar: Ajungând la țigănci, Gavrilescu o va regăsi pe Hildegard.Cele doua planuri temporale, până atunci distincte, vor fuziona în clipa în care bărbatul, luat de mână de femeia vieții lui, se ve urca în trăsura pe capra căreia moțăia același birjar care-l adusese la țigănci. Deși Hildegard și birjarul aparțin unor lumi net deosebite – imaginarul și realitatea – Gavrilescu nu le mai distinge, confundându-le. Timpul istoric și cel al memoriei afective se îngemanează într-o unică dimensiune – suprarealitatea mitică.

- personajele sunt puține, eroul nuvelei se regăsește în acest profesor de pian. Majoritatea pesonajelor au corespondente mitice:
- Baba care cere vamă la intrarea în bordei : Cerberul, paznicul integru al porții Infernului.
- Fetele : iele (mitul ielelor spune că cine le vede dansând moare) /
Preotesele (oficiau ritualul morții în templele antice) /Parcele /ursitoarele (divinități infernale care decideau la naștere durata vieții și destinul fiecaruia)
- Birjarul : luntrasul Charon (călăuzea sufletele morților din lumea vie în lumea cealaltă, peste apa Styxului)

Fantasticul:
Tema – specifică literaturii fantastice: manifestarea sacrului în profan (hierofania)

Cele 4 mituri fundamentale:
- Mitul timpului reversibil
- Mitul erosului ca act de cunoastere
- Mitul logosului cu valente semnificante
- Mitul mortii ca trecere spre o nastere cosmica

Caracteristicile fantasticului:
1. Proza fantastică presupune o trăsătură narativă abil construită (succesiunea planurilor este real-ireal-real-ireal), ambiguă, cu “chei” (interpretări) numeroase, cu subiect ciudat. Realizarea fantasticului în această nuvelă se face prin îmbinarea planurilor real cu imaginar, trecerea între cele două planuri nefiind marcată de indici clari de separație (semn al fantasticului pur, diferit de fantasticul basmelor unde există indici clari de separație): real-imaginar-real-imaginar. Chiar autorul consideră că această nuvelă marchează începutul unei noi faze a creației sale literare. Dacă până atunci fantasticul este provocat mai ales de intervenția activă a unor forțe exterioare, acum granița dintre real și ireal este aproapre insesizabilă, eroul nu sesizeaza cauzele trecerii.

2. Există la țigănci o atmosferă încărcată de mister, de suspans și incertitudine, un echivoc al întâmplărilor.

3. Fantasticul presupune ieșirea de sub constrângerile categoriei de timp, spatiu, cauzalitate, ceea ce consacră o anomialie

Timpul: Mircea Eliade disociază timpul istoric, durativ și irevocabil de timpul mitic, sesceptibil de a fi reintegrat și recuperat spiritual. Ieșirea din timpul profan coincide cu amnezia, iar intrarea în cel sacru presupune un proces ideatic si sufletesc invers, anume anamneză, sub forma recuperării dureroase a memoriei afective. Pășind în timpul sacru, universal, ghidat de conștiința de sine – fiul Ariadnei, Gavrilescu află posibilitatea de a trăi dragostea ratată la vârsta tinereții. Fantasticului îi corespunde părăsirea timpului prezent prin “înghețare”, “încetinire” sau “accelerare”. La țigânci, timpul capătă o altă dimensiune și se scurge altfel decât în lumea reală.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles