Conceptul operational basm cult referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.39

nivel: Liceu

În final, întrucât fata divulgă secretul lui Harap-Alb redevenind acesta este ucis de Spân, dar renaște (stropit fiind cu apă vie și apă moartă) redevenind ceea ce fusese. În schimb, Spânul este omorât de calul năzdravan.

Sfârșitul este al tuturor basmelor: nunta lui Arap-Alb cu fata Împăratului Roș. În afara schemei narative, „Povestea lui Arap-Alb” mai prezintă și alt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul operational basm cult referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

În final, întrucât fata divulgă secretul lui Harap-Alb redevenind acesta este ucis de Spân, dar renaște (stropit fiind cu apă vie și apă moartă) redevenind ceea ce fusese. În schimb, Spânul este omorât de calul năzdravan.

Sfârșitul este al tuturor basmelor: nunta lui Arap-Alb cu fata Împăratului Roș. În afara schemei narative, „Povestea lui Arap-Alb” mai prezintă și alte semnări cu prototipul folcroric: confruntarea dintre principiul binelui și cel al răului, victoria celui dintâi, existenta unui mezin care i se substituie lui Făt Frumos, prezența unor ajutoare ale eroului pozitiv, prezența fabulosului.

Există însă și multe deosebiri care revelă caracterul de basm cult al operei în discuție:
1) Întinderea mare a textului (care este alcătuit dintr-un lanț de „micro-nuvele”) curgând una cu cealaltă.
2) Fabulosul este tratat în mod realist, poveștile lui Creangă fiind caracterizate prin „originala alăturare a miraculosului cu cea mai specifică realitate” (G. Călinescu).

Bunăoară, Spânul se comportă ca un om viclean, esența lui democică fiind dezvăluie numai atunci când coboară în fântână și-și strigă numele: „Chima răului pe malul pârâului!” Tot așa, cele cinci apariții bizare (care-l vor însoți pe Arap-Alb în ultima parte a alătoriei sale), se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște târani humuleșteni; în plus fiecare schiță de portret cu prinde o trimitere la ființa umană: „o dihanie de om” (Gerilă), „o namilă de om” (Flămânzilă), „o arătare de om” (Setilă), „o schimonositură de om” (Ochilă), „o pocitanie de om” (Păsări-Lați-Lungilă).

3) Ca și în „Amintiri din copilărie”, personajele sunt văzute prin supradimensionare; în plus, trăsăturile lor sunt grotești „avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus, peste scăfârlia capului, iar cea de dedesupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele” (Gerilă).

4) Dincolo de substratul autohton, se întrevăd în acest basm și o seamă de ecouri din mitologie. Astfel, Ursul (care simbolizează clasa războinicilor) este adormit cu fiertura de „somnoroasă” dată de sfânta Duiminică; în acest mod, apa din fântână devine apa Lete a uitării.

Tot așa, Cerbul (a cărui privire poate ucide) trimite la capul Meduzei (din mitologia greacă); în plus nestemata pe care o poartă în frunte, amintește de perla frontală (din simbolismul hindus) care le conferă luptătorilor atributul eternității. Prin anihilarea Ursului și prin uciderea Cerbului, Arap-Alb reeditează mitul Crengii de aur, preluând de la învinși atributele războinicului și privilegiul eternității.

5) Încă de la început, vorbind despre drumurile pe ape și pe uscat, autorul introduce în basm cunoscuta metaforă a drumului (care îi străbate toată opera). Călătoria lui Arap-Alb fiind labirintică, ne-am putea întreba dacă aceasta nu este o aluzie la mitul Ariadnei.

6) Prezența unor personaje „deghizate” începe după primul paragraj, prin cuvintele autorului: „Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba și să încep a depăna firul poveștii”. Cuvintele subliniate amintesc de mitul autohton al ursitoarelor (care îi menesc destinul fiecărui nou-născut); cele trei zâne ale soartei au atribuții bine stabilite (una toarce, alta deapănă și a treia taie firul vieții), primul „personaj” deghizat fiind chiar autorul.

Sub pana sa, înpâmplările care constituie drumul formării unui tânăr se succed, făcând din acest basm un bildungsroman. Tot o „ursitoare” este și Sfânta Duminică (deghizată în cerșetoare); pânza albă în care
este învăluită atunci când se ridică în văzduh, amintește de pânza Penelopei (care i-a „țesut” destinul lui Ulysse); Sfânta în ajută pe Arap-Alb în toate marile lui încercări.

După unele opinii, spănul este elementul malefic, după altele, este un petagog „deghizat”, ajutăndu-l pe tânăr să se maturizeze: „Pentru ca Arap-Alb să devină om, Spânul trebuie să fie <>. El va dispărea doar când rostul i se va fi împlinit”(Fl. Ioniță). Același rol l-ar avea și calul.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles