Conceptul de sanatate

7x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.23

nivel: Liceu

     Introducere



     O sanatate buna. Ce conotatii are pentru noi aceasta sintagma?

     Majoritatea oamenilor considera sanatatea din prisma a ceea ce ofera, presupunānd ca, ei sunt sanatosi atāt cāt pot fi si, probabil vor ramāne la aceasta stare.

     Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce face[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul de sanatate

     Introducere



     O sanatate buna. Ce conotatii are pentru noi aceasta sintagma?

     Majoritatea oamenilor considera sanatatea din prisma a ceea ce ofera, presupunānd ca, ei sunt sanatosi atāt cāt pot fi si, probabil vor ramāne la aceasta stare.

     Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, prin ceea ce gāndim. Avānd informatiile corecte, putem alege īn cunostinta de cauza si sa ne īmbunatatim atāt sanatatea cāt si viata īn anasamblu. Cu cāt suntem mai sanatosi, cu atāt mai mult tonus, vigoare si entuziasm vom prezenta si, astfel vom dobāndi obiective importante. Īn caz contrar, lipsa informatiei conduce la limitari semnificative, generate de problemele de sanatate.

     Aproape fiecare dintre noi a vut o perioada din viata de sanatate deplina dar si perioade care trebuiau īmbunatatite.

     Nu putem aduce ca exemplu o persoana sanatoasa īn īntregime sau bolnava pe de-a-ntregul. Anumite aspecte a vietii noastre apar ca fiind mai caracteristice decāt altele.

     Problema este: cum putem identifica starea de sanatate.

     Īntrebarea fireasca, "ce este sanatatea?" ne orienteaza īn lucrarea pe care v-o propunem spre analiza.



     Sanatatea si bunastarea

     Īn mod traditional, oamenii au definit sanatatea īn diferite moduri. O persoana de conducere cu structura atletica va spune ca sanatatea īnseamna practicarea cu regularitate a unui complex de exercitii si asiguarrea unor mese pregatite cu atentie pentru mentinerea unei greutati normale si a unei conditii fizice bune. Un medic va considera sanatatea ca fiind absenta bolii. Un psiholog va argumenta ca sanatatea include capacitatea de solutionare a problemelor emotionale si a traumelor. Totusi, majoritatea specialistilor privesc aceste definitii cāt si altele referitoare la sanatate ca fiind incomplete. Īn conformitate cu acesti specialisti, preventia si tratamentul problemelor de sanatate necesita o definitie apropiata conceptului de sanatate.



     Ce este sanatatea ?

     Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea1) are cāteva dimensiuni - emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze īn sensul īn care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de viata pe de-a-ntregul.

     Īn 1967, OMS a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala si sociala si nu īn principal absenta bolii sau a unei infirmitati.

     Sanatatea este acel proces īn care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, īntr-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza īn mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza contribuie la īmbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea caracterului de unicitate al persoanei cāt si a sanatatii acestuia.

     Consideram ca cel mai important obiectiv al acestei lucrari este de a ajuta sa realizam caracterul de unicitate si sa identificam modurile prin care o persoana īsi poate sustine starea de sanatate buna, atāt īn prezent cāt si de-a lungul vietii.



     Dimensiunile sanatatii

     Sanatatea include mai mult decāt functionarea fara piedici a organismului. De asemenea, implica relatiile mental-emotional, intelectuale si sociale cāt si valorile spirituale. Astfel, pentru o mai buna īntelegere a sanatatii este necesar sa examinam īn profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate īmpreuna constituie sanatate si bunastare īn ansamblu. Iata īn continuare o schema a dimensiunilor implicate. Fiecare dintre acestea vor fi abordate īn detaliu, īn aceasta sectiune.

     Sanatatea emotionala. Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cāt si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include īntelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cāt si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a īndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie.

     Īn timp ce ele sunt importante īn sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Medicii vad īn mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism - mental.

     Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De exemplu, un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres, cum ar fi ulcere, migrene si astm. Atunci cānd stresul sau tulburarea emotionala continua pentru o lunga perioada de timp, sistemul imunitar clacheaza, accentuāndu-se riscul de dezvoltare a diferitelor boli.

     Unii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta de caracter poate ajuta la īntarirea sistemului imunitar īmpotriva efectelor vatamatoare ale stresului. Aceasta forta este definita ca detinerea unui mod optimist si de asumare īn abordarea vietii, īn vizionarea problemelor, incluzānd boala ca provocare ce poate fi manipulata.

     Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial īn starea de sanatate si de bunastare a individului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti indivizii sunt capabili sa īnvete cum sa dobāndeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga īntre alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sanatatea.

     Sanatatea intelectuala este uneori inclusa īn sanatatea emotionala ca parte a sanatatii mentale. Totusi, desi strāns īntrepatrunsa cu emotiile, gāndirea intelectuala se distinge de aceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gāndi a unei persoane, iar gāndirea confuza poate accentua si mai mult problemele. Totusi relatia dintre emotional si intelect nu le suprapune.

     Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia īn fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar cāteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un effort cāt si un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea inteligenta a māncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare īn timpul sarbatorilor si a evenimentelor, ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului.

     O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie - mai multa odihna sau diferite alimente, ca sa enumeram cāteva exemple si, sa raspunda la aceste mesaje īntr-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-īngrijire pot ajuta persoanele sa-si solutioneze micile probleme de sanatate. Totusi, este la fel de important acceptarea responsabilitatilor pentru controale si de a sti sa abordam īn cunostinta de cauza institutiile si serviciile de sanatate atunci cānd apar probleme serioase medicale.

     Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, īntr-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza īntr-un singur sens. Īmplinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important īn realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie, intrānd astfel īn sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.

     Sanatatea spirituala. O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acel sentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane sunt īn armonie.

     Anumiti specialisti īn sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate de sanatatea pe ansamblu. Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica referritor la viata cuiva. Aceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universul si cu viata īnsasi.

     Numeroase studii au aratat o asociere īntre afiliatia religioasa si rata scazuta de boli cronice si a mortalitatii. Unii oameni atribuie aceste efecte regulilor religioase, afirmānd ca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de sanatate. Alte persoane au declarat ca afilierea religioasa poate contribui īn mod direct asupra starii de sanatate si a bunei dispozitii īn general.

     Lagache D., sintetizānd datele obtinute de unii cercetatori descrie urmatoarele caracteristici principale ale sanatatii mentale:

     č Capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari si de a le reduce īntr-o forma satisfacatoare pentru individ,

     č Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la cele ale grupului,

     č Capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relatii cu ceilalti indivizi,

     č Capacitatea de identificare atāt cu fortele conservatoare, cāt si cu cele novatoare ale societatii.

     Sanatatea mentala - spune Ctin Gorgos - apare drept o vasta sinteza, rezultanta omplexa a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale, aflati īn echilibru dinamic, ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic īn istoria sa vitala. Manifestarea acestor stari de sanatate ar fi existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate de existenta unei discipline psihologice si sociale a muncii, bazate pe autocontrolul volitional, acordat la normele sociale, pe fundalul bucuriei de a trai si al echilibrului introversie-extroversie.



     Integrarea sanatatii.

     Fiecare persoana confera o anumita importanta celor cinci dimensiuni ale sanatatii. Unii indivizi sunt mult mai interesati de sanatatea emotionala sau intelectuala decāt de sanatatea fizica. Altii īsi pot extrage o mare satisfactie din relatiile lor cu alte persoane sau din implicarea lor īn munca pentru idealurile religioase.

     Dimensiunile sanatatii formeaza un tot - fiecare are un efect asupra celorlalte. Sa presupunem ca munca noastra se desfasoara īn armonie cu valorile noastre de baza. Aceasta armonie poate contribui la sustinerea sanatatii noastre spirituale. Pe de alta parte, o sanatate spirituala poate avea efecte profunde asupra sanatatii emotionale. Sanatatea emotionala se rasfrānge asupra relatiilor sociale si toate aceste dimensiuni ale sanatatii īi va permite fiintei noastre sa solutioneze si mai bine problema fizica.

     Toate aceste dimensiuni distincte lucreaza īmpreuna pentru a asigura randamentul functiilor si astfel sa asigure confortul. Cultivarea unei anumite dimensiuni atrage dupa sine dezvoltarea celorlalte dimensiuni. Īn mod similar, neglijarea unei singure dimensiuni poate induce consecinte severe asupra sanatatii pe ansamblu, cāt si bunei dispozitii. Pentru mentinerea sanatatii, trebuie sa acordam atentie celor cinci dimensiuni, identificānd legaturile dintre ele si īncercānd sa le mentinem īn echilibru astfel īncāt ele sa asigure un optimum.



     Sanatatea si echilibrul.

     Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaza īnsasi homeostazia, starea de normalitate a organismului chiar la baza nivelului fiziologic. Corpul uman este un organism remarcabil de mobil. Pe parcursul vietii, o persoana trebuie sa faca fata, sa raspunda unei suite de amenintari, printre care boli, vatamari fizice, stres. Organismul este capabil sa se lupte si sa se adapteze la multe dintre aceste amenintari īndreptate asupra propriei identitati si astfel sa revina la starea de normalitate.

     Pentru a dobāndi aceasta capacitate, organismul cauta īn continuu sa mentina echilibrul īntre factori constanti, precum temperatura, puls accelerat, TA, continutul de apa si nivelul de zahar īn sānge. Acest echilibru natural, sau homeostazie, este realizat prin activitatea unor mecanisme automate, din organism. De exemplu, fiintele umane īncearca sa-si mentina o temperatura normala la nivelul a 370C. Īn apa calda, organismul transpira pentru a se racori si astfel īncearca sa īmpiedice deteriorarea din supraīncalzire. Īn apa rece, corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel arde substantele nutritive si produce caldura.

     Revenind la starea de echilibru normal, aceasta este de asemenea un factor cheie īn vindecarea sau combaterea bolii. Organismul uman se poate regenera īn mod automat sau, sa īnlocuiasca majoritatea celulelor pe baza unor procese normale. Cānd pielea este taiata, noi celule se construiesc īn locul celor deteriorate si noile celule sanguine le īnlocuiesc pe cele pierdute prin sāngerare. Vindecānd ranile si īnlocuind materialele "uzate" īn procesul vindecarii, corpul reuseste astfel sa revina la starea de homeostazie.

     Īn mod similar se lucreaza si īn apararea īn fata bolii, pentru a-l readuce la starea de echilibru. Totusi, o astfel de aparare nu este doar o functie a organismului. Dupa cum am aratat deja, starile emotionale pot genera efecte fiziologice (somatizari) si astfel pot juca un rol important atāt īn distrugerea cāt si īn refacerea echilibrului nostru fiziologic. Din punctul de vedere al emotiilor, creierul produce diferite substante chimice care se varsa īn fluxul sanguin si afecteaza procesele de homeostazie a organismului. Deoarece emotiile apar ca raspuns la toate aspectele vietii, se impune cu necesitate mentinerea unui echilibru pe toate dimensiunile sanatatii, fapt important pentru functionarea normala a organismului.

     Emotiile accentuate sau pe termen lung si incapacitatea solutionarii adecvate, afecteaza sistemul endocrin, īn special glanda tiroida. Pe de alta parte, lipsa alimentelor esentiale īn alimentatie, īn special iod, conduce de asemenea la tulburarea tiroidiana. Astazi, īn Romānia, 20% din populatie sufera de tulburare tiroidiana1).



     Sanatatea si stilul de viata.

     Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de cātiva factori. Un factor evident īl constituie accesul la un sistem competent de īngrijire medicala si de educatie sanitara, de care o persoana poate beneficia nu doar din perspectiva fizica cāt si mentala si sociala, īn aceeasi masura.

     Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente, iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice īn sol, aer si apa. Cātiva dintre acesti factori pot fi controlati īntr-o oarecare masura

     Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile publice adiacente iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice īn sol, aer si apa. Cātiva dintre acesti factori pot fi controlati īntr-o oarecare masura prin īnsasi capacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca, iar alti factori pot fi influentati prin vointa politica. Totusi, pentru majoritatea persoanelor, acestia se constituie īn caracteristici ale vietii care pot fi influentate si modificate cu mare dificultate.

     Si mai greu de controlat sunt factorii ereditari, aspecte ale vetii care sunt "manipulate" prin gene. Genele sunt "codurile" īnnascute si īncastrate īn fiecare celula a organismului uman. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii si functionaarii indivizilor, de la desemnarea sexului si pāna la tendintele catre anumite boli. Ele pot afecta sanatatea fizica, emotiile, intelectul si chiar viata sociala. Acestea sunt aspectele fundamentale ale vietii si sanatatii individului. Factorii genetici nu pot fi controlati de catre individ, desi adesea ei pot fi compensati.

     Īn timp ce toti acesti factori sunt importanti pentru sanatate, cea mai importanta influenta īn aceasta lume dezvoltata este stilul de viata2)), acesta fiind un factor ce poate fi controlat. Ideea acestei sectiuni este ca ne putem controla sanatatea. Īn timp ce ereditatea si mediul joaca un rol deosebit īn statutul sanatatii noastre, alegerile pe care le facem īn ceea ce priveste stilul de viata ne afecteaza si ne determina starea de sanatate īntr-o si mai mare masura.

     Stilul de viata se refera la modul de ansamblu īn care traim - atitudini, obiceiuri si comportamentele persoanei īn viata cotidiana. Din perspectiva specialistilor americani, īn SUA, stilul de cviata contribuie īn mare masura la 7-10 din cauzele ce conduc la deces.

     Desi nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub controlul individului, toti oamenii abordeaza tipuri de stiluri de viata care le afecetaza īn mod direct sanatatea si bunastarea. Prin cele exprimate dorim sa ajutam la identificarea alternativelor īn momentul luarii deciziilor sau īn desemnarea obiectivelor care pot avea un impact pe termen scurt si lung asupra sanatatii.



     Componentele stilului de viata

     Stilul de viata include cāteva componente prin care oamenii īsi desfasoara aspectele majore ale vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutionarea problemelor si altele. Conceptul stil implica mai degraba o structura decāt un eveniment izolat. Componentele stilului de viata contsau astfel īn tipologii generale de comportament. De exemplu, iesirea īn mod frecvent cu prietenii indica un stil de viata īnalt, din punct de vedere social.

     Fiecare individ īsi dezvolta un stil de viata īn mare parte prin īncercare si eroare. Oamenii īncearca diferite actiuni si, de obicei adopta ca obiceiuri acele comportamente care confera cea mai mare reusita si satisfactie. Aceste comportamente pot fi grupate īntr-un numar de structuri īntrepatrunse, ceea ce creaza compnentele stilului de viata. Fiecare componenta poate declansa un anume efect asupra cātorva dimensiuni ale sanatatii persoanei.

     Stilul de lucru. Modalitatile prin care individul produce, creaza si studiaza, se constituie īn stilul de lucru. Unii indivizi sunt perfectionisti, ei luptāndu-se pentru ca fiecare aspect al muncii sale sa fie perfect. Altii sunt mult mai preocupati de volumul muncii produse decāt de calitate. Se considera ca munca fizica traditionala sta la baza longetivitatii si sanatatii. Astfel, cea mai mare parte a longevivilor sanatosi din Romānia traiesc la tara. Alte tipuri de efort stimuleaza mintea si ajuta la mentinerea sanatatii intelectuale.

     Stilul recreational. Modul īn care indivizii īsi aloca si īsi consuma timpul liber - stilul recreational - afecteaza de asemenea multe dimensiuni ale sanatatii si bunei dispozitii. Oamenii se pot angaja īn activitati recreationale care le asigura exercitii fizice, īi stimuleaza mental si, īi ajuta īn īntretinerea relatiilor cu ceilalti. Totusi, unele stiluri recreationale pot fi vatamatoare, chiar periculoase. De exemplu, accentuarea īn mare masura pe competitie si agresiune poate deteriora relatiile sociale sau sa conduca la stres. Persoanele care īsi petrec timpul liber consumānd alcool sau droguri, vor īntāmpina probleme severe de sanatatate fizica si sociala.

     Stilul de reactie la placere. Īn ce mod se bucura o persoana de aparitia unei personalitati īn viata sa? Cum asteapta o aceeasi persoana sa fie īncāntata de catre semeni?

     Lucrurile sunt facute pentru a-i face pe oameni sa se simta bine iar modurile īn care ei percep placerea le definesc ceea ce sociologii numesc, stilul de īncāntare.

     Unii sunt foarte darnici cu altii pe cānd unii sunt foarte egoisti, fiind motivati doar fata de sine. Modul īn care oamenii acorda sau primesc o īncāntare, le poate influenta sanatatea, pe toate aspectele sale.

     Stilul de solutionare. Stresul este fara īndoiala o parte din viata. El poate fi pozitiv, atunci cānd este asociat cu dezvoltarea umana (casatoria, promovarea īn functie) sau, poate fi negativ, atunci cānd este asociat unei pierderi (devalorizare financiara, dezacorduri cu rudele).

     Modul īn care persoanele īsi solutioneaza evenimentele stresante ale vietii, le poate afecta sanatatea. O persoana poate prelucra conflictul īntr-o familie, descatusāndu-si furia.

     Este foarte cunoscut exemplul īn care o persoana soseste acasa, nervos, tipa la sotie, aceasta tipa si ea la copil, copilul loveste catelul iar catelul musca postasul care tocmai intra īn curte.

     Alte persoane īncearca sa medieze conflictul īn mod calm si sa caute solutia satisfacatoare fiecaruia. Pe acest din urma mod de solutionare s-au structurat si mariajele bunicilor si parintilor nostri si, nu este de mirare ca ele nu s-au destramat dupa ani de coexistenta, familia reprezentānd īnca, o valoare fundamentala pentru populatia din Romānia.

     Stilul de cunoastere. Acest stil se refera la modalitatile īn care oamenii gāndesc, cauta cunoasterea si iau decizii. Unii oameni sunt foarte meticulosi, īn ceea ce priveste solutionarea problemelor. Acestia, i-au īn consideratie toate alternativele si, cu atentie, īsi fundamenteaza deciziile pe cāt mai multe informatii posibile. Unii indivizi, merg mai mult pe intuitie si tind sa ia rapid deciziile, sub forta īmprejurarilor (sub forta impulsului), pe baza sentimentelor iar altii se tem sa decida asteptānd ca altii sa le spuna ce sa faca. Adesea am auzit spunāndu-se dupa o actiune, ce am facut1) iar la alte popoare se spune, ce sa fac. Cu siguranta, aceste stiluri de abordare a deciziilor necesita si implica mecanismele cognitive, tonusul energetic, temperamentul, alte aptitudini. Stilul cognitiv poate fi asociat conditiei sociale a persoanei si starii sale de sanatate. De asemenea, reflecta sanatatea intelectuala.

     Stilul de comunicare. Modalitatile prin care oamenii le permit altora sa afle ceea ce īsi doresc, ce simt, ce doresc sau gāndesc cāt si modurile prin care ei raspund la ideile si sentimentele altora, sunt parti, aspecte ale stilului lor de comunicare. Unii indivizi folosesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele īn timp ce altii se simt inconfortabil atunci cānd īsi descriu emotiile. Sedintele de evaluare psihologica ne-au reliefat foarte bine aceste aspecte. O persoana care nu īsi exteriorizeaza emotiile poate suferi tensiuni sociale si emotionale, care pot conduce de asemenea la probleme fizice.

     Stilul de relationare. Comunicarea este doar un aspect al modului īn care oamenii se relationeaza unii cu altii. Stilul de relationare al unei persoane implica si alte tipuri de interactiune. De exemplu, īn cadrul unui grup, unii indivizi īsi pot asuma rolul de lider īn timp ce altii se simt mult mai confortabili atunci cānd sunt condusi de catre o alta persoana. Desigur, aceasta este o caracteristica psihologica, o trasatura de personalitate.

     Alte aspecte ale acestui stil includ modurile īn care oamenii īi abordeaza pe ceilalti, dorind sa-i cunoasca mai bine si, tipurile de relatii ale indivizilor cu familia si prietenii.

     Sanatatea emotionala si cea mentala depinde īn mare masura de capacitatea persoanei de a aborda relatiile interpersonale, īn maniera īn care sa le fie satisfacute trebuintele si dorintele.

     Stilul de alimentatie. Atitudinea unei persoane catre si fata de abordarea alimentelor si hranirii, constituie stilul nutritional al unei persoane. Pentru unele persoane, hrana reprezinta o sursa majora de satisfactie, de placere; pentru altii este doar substanta necesara organismului. Sanatatea fizica a unei persoane depinde īn mare masura de ceea ce manānca acea persoana. De asemenea, alimentele au impact asupra sanatatii intelectuale iar felul īn care se manānca, maniera relaxata sau tensionata, īn singuratate sau alaturi de alte persoane, poate afecta buna dispozitia.

     Stilul de consum. O alta componenta a stilului de viata cuprinde modalitatile īn care oamenii īsi selecteaza si se folosesc de produse si servicii, si este denumita stil de consum. Atunci cānd o persoana face cumpararturi pentru acasa, ea devine mult mai preocupata de confort sau de aspect. Cāt de īmbietator, cāt de relaxant este caminul, este un fapt ce afecteaza starea fizica iar imaginea casei poate avea un impact asupra relatiei sociale si satisfactiei emotionale.

     Stilul ecologic. Deciziile luate de un consumator, īi poate afecta stilul ecologic - modul īn care o persoana interactioneaza cu mediul fizic. Stilul ecologic al unei persoane reflecta nivelul preocuparii acestuia pentru pastrarea, mentinerea unui mediu sanatos. Aceasta implica deciziile referitoare, fie la masini, alimente, fie la autobuz, biciclete, cāt foloseste aerul conditionat sau aeroterma, cāt de activ se implica īn reciclarea unor deseuri.

     Orice actiune umana afecteaza mediul si climatul. Modul īn care oamenii trateaza mediul influenteaza sanatatea fizica proprie cāt si a celorlalti. De fapt, imaginea cotidiana ne explica totul. Gunoaiele din jurul blocurilor genereaza focare epidemiologice.

     Stilul de viata, sanatatea si autoeficienta

     Diversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de viata al unei persoane, indica faptul ca, stilul de viata este afectat de multe variabile si, sugereaza ca este greu de a fi controlat si modificat. Stilul de viata este caracteristic fiecarei categorii socioprofesionale, avānd la baza piramida trebuintelor, piramida conceptualizata de Abraham Maslow.

     Pe lānga aceasta trebuie sa mai spunem ca stilul de viata depinde si de dinamica societatii, fapt explicat chiar de parintele sociologiei, Pitirim Sorokin1).

     Iata īn continuare cāteva categorii de variabile pe care se bazeaza analiza (segmentarea) stilului de viata.

     Sexul. Segmentarea practicata īn unele studii dupa variabila "sex" a fost mult timp utilizata pentru diferentiere.

     Venitul. O alta practica des utilizata īn structurarea procentelor psihosociale o constituie segmentarea populatiei īn functiei de venit. Īn studiile actuale exista distinctii īntre categoriile reticente si receptive ale fiecarei clase sociale. Nu cei cu adevarat saraci raspund la cele mai ieftine mesaje, ci, acei care se considera saraci īn raport cu aspiratiile si trebuintele lor pentru o anumita prioritate. Īn anumite situatii exista tendinta ca mesajele complicate, intelectualiste sa fie "achizitionate", receptate si de persoane apartinānd categoriilor supraprivilegiate ale fiecarei clase sociale.

     Segmentarea demografica multifactoriala. Analizele de tip psihologic si sociologic recurg adesea la segmentarea populatiei, īn functie de venit si vārsta indivizilor. Grupele de vārsta pot fi mai mici, ajungānd sa fie structurate chiar pe intervale de 3-5 ani, acolo unde posibilitatile financiare se īntind pe o paleta larga, aceasta deoarece se stie ca, o persoana de 30 de ani are cu totul alte trebuinte financiare fata de o persoana de vārsta apropiata. De asemenea, potentialul, echilibrul psihologic al fiecarui individ depinde de toate resursele pe care acesta le detine.

     Segmentarea psihografica. Acest tip de segmentare consta īn īmpartirea indivizilor unei populatii date, pe categorii distincte, īn functie de clasa sociala, stil de viata sau personalitatea fiecaruia. Persoanele care fac parte din aceeasi categorie demografica pot avea un profil psihologic foarte diferit.

     Clasa sociala. Īn Romānia se observa cu claritate dinamica sociala, ce are ca efect puternice (re)structurari ale claselor sociale, cu tot ceea ce le caracterizeaza: identitate, spirit, cluburi, etc.

     Īn Romānia, populatia are dupa decembrie 89 o libertate sporita, referitor la componentele stilului de viata. Oamenii pot lua decizii, asa cum vor īn ceea ce priveste munca, locul unde traiesc, cum sa-si petreaca timpul liber, cum sa trateze cu alti oameni. Totusi, romānii sunt deosebit de īnfricosati, nu vor sa-si depaseasca barierele pe care singuri si le-au construit. Ca urmare nu stiu sa beneficieze de libertatea cāstigata, confundānd-o adesea cu nonconformismul, contracultura. Populatia nu a īnteles regulile unei piete libere, cu atributele sale, efort personal asiduu, perseverenta, concurenta, calitate, īncāntarea clientului si nu sluga lui. Populatia īsi exercita cu o mare larghete doar dreptul la greva, un fapt deosebit de gaunos, care pāna la urma duce la umilire, obedienta, tot a grevistilor.

     Aceste manifestari nu le permit indivizilor o dezvoltare personala, un nivel de eficienta, care este un alt factor important ce contribuie la sustinerea sanatatii. Conceptul de autonomie vrea sa desemneze īncrederea īn capacitatea persoanei de a-si planifica si controla propriile comportamente cāt si componentele stilului de viata. Cunosc foarte putine persoane care sa sa īsi controleze fiecare aspect al sanatatii dar, oamenii sunt liberi sa ia multe decizii importante. Oamenii au liber arbitru dar deciziile odata luate vor influenta īntr-un anumit fel afectāndu-le sanatatea si buna dispozitie chiar īntregul destin.



     Obiectivele sanatatii

     Pentru a fi eficiente, obiectivele, īn ceea ce priveste sanatatea proprie trebuie sa fie fundamentate pe īntelegerea clara a informatiilor si obiectivelor referitoare la sanatate. Din aceasta perspectiva, ne-am propus oferirea unor astfel de informatii. Care sunt efectele diferitelor tipuri de comportamente? Ce tehnici am putea folosi pentru a modela īn mod eficient aceste efecte?

     Se īntelege ca obiectivele desemnate pentru sanatate nu se pot baza doar pe informatii legate de sanatate. Ele trebuie de asemenea sa fie compatibile cu obiectivele extinse pe care, de altfel oricine le are. O persoana doreste sa mai slabeasca ori sa se mai īngrase, cu scopul de a fi mai atractiv. Un altul vrea sa slabeasca pentru a-si echilibra presiunea sanguina sau zaharul din sānge.

     Observam ca, informatiile obiective īn legatura cu sanatatea prezinta o pondere īn desemnarea obiectivelor de sanatate dar oamenii mai trebuie sa-si evalueze obiectivele īn contextul complexului personal de trebuinte si dorinte.



     Trebuintele si dorintele

     Desi majoritatea persoanelor prezinta aceleasi trebuinte fundamentale, de alimentatie, de adapost, de securizare, contact cu alti semeni (de apartenenta la acelasi grup), sentimentul satisfactiei efortului personal si a altor activitati, totusi, īn cadrul acestor categorii exista o plaja larga de posibilitati ce se constituie īn dorintele indivizilor. Neglijarea trebuintelor universale ale omului, este un fapt ce pune individul īn dificultate de a se bucura de o buna sanatate si de o viata cu satisfactii. Īn acelasi timp, neglijarea dorintelor specifice pot genera de asemenea consecinte serioase.



     Definirea obiectivelor personale

     Definirea obiectivelor personale reprezinta un pas important īn dobāndirea satisfactiei si īmplinirii, asa cum au fost descrise de Maslow. Daca trebuintele si expectatiile nu sunt traduse īn obiective specifice, ele pot ramāne doar la stadiul de idei, trezind sentimente de frustare īn loc de planuri concrete pentru schimbare.

     Fara obiective, nu se pot evalua progresul sau sa fie masurat succesul īn ceea ce priveste rezolvarea trebuintelor sau satisfacerea dorintelor. De asemenea, putem afirma ca, obiectivele sunt importante pentru ca individul poate trai satisfactia si sentimentul de realizare ce apare odata cu realizarea lor.

     Nu trebuie sa ignoram ca, obiectivele eficiente trebuie sa fie realiste. Definirea unor obiective realiste, adecvate necesitatilor, dorintelor si dipsonibilitatii asigura oportunitatile pentru dobāndirea succesului si satisfactiei, fapt care conlucreaza la structurarea respectului de sine.

     Desemnarea unor obiective īn mod nerealist, genereaza disonanta afectiva pe fondul disonantei cognitive, ceea ce conduce la esecuri care submineaza imaginea, respectul de sine si poate pune īn pericol chiar sanatatea fizica.



     Obiectivele pe termen lung si pe termen scurt

     Oamenii īsi structureaza obiective atāt pe termen scurt cāt si pe termen lung.

     Obiectivele pe termen lung, cum ar fi obtinerea licentei dupa studiile universitare aferente, necesita ani īndelungati de studiu pentru realizare si, adesea, aceste obiective sunt foarte apropiate cu cele mai profunde trebuinte si dorinte ale persoanei.

     Obiectivele pe termen scurt, cum a r fi obtinerea unui scor bun la un test pot fi realizate foarte repede. Totusi, obiectivele pe termen scurt sunt adesea bazele structurarii obiectivelor pe termen lung.

     Atunci cānd obiectivele pe termen lung par sa depaseasca capacitatea persoanei, chiar si atunci cānd sunt realiste, aceasta poate deveni usor pesimista fata de ideea realizarii lor.

     Din contra, obiectivele pe termen scurt par sa fie mult mai lejer de prelucrat de catre majoritatea indivizilor. Abordarea obiectivelor pe termen lung ca suita de obiective pe termen scurt asigura o modalitate de a obtine imediat, un sentiment de realizare si ajuta la realizarea mult mai lejera a obiectivelor pe termen lung.

     Prioritati, compensatii si nivele de confort

     Atunci cānd ne analizam obiectivele, observam ca lista nu se mai termina. Pe masura ce obiectivele sunt definite, oamenii trebuie sa-si stabileasca si prioritatile, trebuind sa decida care necesitati, dorinte si obiective sunt mai importante. Majoritatea indivizilor īncearca sa realizeze mai mult decāt se pot astepta sa realizeze īntr-un anumit timp si cu anumite resurse disponibile. Unii nu īsi gasesc timp pentru a-si exercita o rutina zilnica iar la altii, viata sociala sufera deoarece au programul īncarcat.

     Stabilirea prioritatilor pot ajuta persoana sa solutioneze astfel de dificultati astfel īncāt cele mai importante trebuinte si obiective trebuie abordate cu atentie.

     Īn situatia īn care persoana se confrunta cu multe necesitati si obiective, apar compensatiile, compromisurile, decizii īn urma carora anumite trebuinte si dorinte sunt sacrificate sau sunt realizate īn alte moduri.

     Unele compromisuri sunt evidente. De exemplu, consumul de alcool este o componenta importanta a stilului de obtinere a placerii. Consumul de alcool este īnsotit chiar de riscuri majore de sanatate fizica, emotionala si sociala. Īntelegerea acestor riscuri poate īncuraja oamenii sa renunte sau sa-si limiteze consumul īn sensul protejarii sanatatii pe ansamblu.

     Recurgerea la compromisuri implica determinarea unor anumite nivele de confort, īn ideea maximizarii beneficiilor. Uneori oamenii e īngrijoreaza ca sunt prea lenti, prea mecanicisti sau cu activitate sexuala redusa, inhibata. Diferentele radicale pot semnaliza problemele reale dar exista o plaja larga de comportamente si conditionari normale. Daca oamenii pot obtine un confort si mai mare si sa-si accepte nivelele actuale de comportament, ar putea descoperi ca exista putine situatii pentru care sa se īngrijoreze. Astfel, oamenii ar putea sa-si dedice si mai mult timp si energie pentru realizarea obiectivelor care prezinta o si mai mare importanta pentru ei. Stabilirea unor nivele veritabile de confort reprezinta un aspect semnificativ pentru toate deciziile.



     Rezumat

     Sanatatea reprezinta un concept complex cu cāteva aspecte ce cuprind dimensiunea emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea īnseamna mult mai mult decāt absenta bolii. Ea este un proces ce contribuie la bunastare si echilibru.

     Sanatatea emotionala se refera la capacitatea de exprimare si de solutionare a emotiilor unei persoane īntr-un mod constructiv.

     Sanatatea intelectuala se refera la capacitatea de evaluare a informatiei si de luare a unei decizii importante.

     Sanatatea fizica se refera la conditia organismului si la raspunsul acestuia īn cazul vatamarii si a bolii.

     Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui si benficia de relatiile dezvoltate cu alte persoane.

     Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce apare īn promovarea energiei si de educare a sanatatii īn ansamblu.

      Desi oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sanatatii, toate aceste dimensiuni sunt interrelationate. Efectele pozitive dobāndite īntr-o anumita directie tind sa se lege de alta dimensiune iar influentele negative ce apar pe o dimensiune va genera probabil probleme pentru celelalte.

     Este foarte importanta dobāndirea si mentinerea unei strai de echilibru. Echilibrul este conceptul cheie al starii de sanatate, coprul cautānd starea de homeostazie pentru a se mentine si revigora pe sine.

     Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi factori, care pot fi grupati īn factori ai sistemului de īngrijire a sanatatii, factori ai mediului, factori genetici si factori ai stilului de viata.

     Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti asupra sanatatii pe ansamblu. De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine tinuti sub control. Stilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza īn mod diferit zona de actiune sau viata unei persoane.

     Componentele stilului sde viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de distractie, stilul de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere, stilul de consum, stilul de alimentatie si stilul de ecologie.

     Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul personal si este dictat de capacitatea de a alege īn mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asuapra vietii si sanatatii persoanei.

     Alegerile īn ceea ce priveste sanatatea implica mai mult decāt informatia obiectiva. De asemenea, necesita īntelegerea obiectivelor de ansamblu ale individului. Obiectivele indivizilor se bazeaza īn general pe trebuintele si expectatiile acestora. Definirea īn mod realist a obiectivelor permite indivizilor sa realizeze eforturi specifice īn sensul īndeplinirii obiectivelor. Obiectivele pe termen scurt sunt mai usor de realizat decāt cele pe termen lung. Atunci cānd sunt de dezbatut mai multe obiective este bine sa se acorde prioritatile si confortul necesar. Desemnarea prioritatilor poate fi realizata pe baze rationale, prin autoevaluare. Acesta este un proces de continua examinare a trebuintelor si expectatiilor unei persoane, explorānd tipologia de comportamente din stilul de viata ce faciliteaza sau obstructioneaza acele trebuinte si expectatii si astfel, permite planificarea adaptarilor adecvate īn comportament.

     Ca si multe comportamente, (conduita cum ar fi fumatul, care este cu atāt mai mult vatamatoare pe termen lung decāt īn viitorul apropiat), dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu atāt pe termen scurt cāt si pe termen lung.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles