Conceptia epicureico-lucreatiana despre cunoastere, despre suflet

5x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.08

nivel: Facultate

Epicur este adept al teoriei lui Democrit si rival al Porticului, Academiei si Liceului. Stoicii, platonienii si peripateticienii sunt combatuti, dupa cum si acestia cauta sa stabileasca activitatea materialistilor epicureici si-l denigreaza pe Epicur. Dupa Epicur, rolul principal in cunoastere il au simturile, singure ele ajutandu-ne sa ne facem o idee despre lucruri. Pe urmele lui merge filosof[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptia epicureico-lucreatiana despre cunoastere, despre suflet

Epicur este adept al teoriei lui Democrit si rival al Porticului, Academiei si Liceului. Stoicii, platonienii si peripateticienii sunt combatuti, dupa cum si acestia cauta sa stabileasca activitatea materialistilor epicureici si-l denigreaza pe Epicur. Dupa Epicur, rolul principal in cunoastere il au simturile, singure ele ajutandu-ne sa ne facem o idee despre lucruri. Pe urmele lui merge filosoful englez Locke, cand formuleaza atat de lapidar: Nihil est in intellectu, quod non fuerit in sensu. Logica lui Epicur este senzualista.

La Epicur, logica si fizica sunt in serviciul eticii, avand menirea de-a elibera pe om de frica, de superstitie religioasa si de a-i aduce sanatatea morala – ataraxia. Ideile lui Epicur au fost insa adesea denaturate. Cand a patruns epicureismul la Roma, aici triumfase in public necredinta in zei si sceptismul, iar moravurile erau decazute. “Voluptatea” din filosofia lui Epicur a fost rau inteleasa. Si un mare poet ca Horatiu a putut sa faca aluzie la “turma de porci” epicureici, dupa cum un mare scriitor ca Plutarch a putut compune o lucrare Imposibilitatea de a trai fericit urmandu-l pe Epicur.

Sunt insa si aparatori ai filosofului. Cicero arata nobletea gandirii lui, iar Seneca se ridica impotriva calomniatorilor si scrie in “De vita beata” ca morala lui Epicur este sanatoasa si austere. De astfel , insusi filosoful isi expune clar idea in “Scrisoare catre Meneceu”: “Deci cand spunem ca placerea este scopul vietii, nu vorbim de placerile desfranatilor si de cele care constau numai in desfatare, cum isi inchipuie unii care nu ne cunosc ori ne interpreteaza gresit doctrina; noi intelegem placerea ca lipsa de durere pentru corp si lipsa de tulburare pentru suflet”. Este vorba deci de ceva nobil si nu de un hedonism vulgar, cum afirmau adversarii.

Epicur isi dezolta activitatea intr-o epoca de decadere a societatii grecesti, epoca framantata nu numai de luptele de clasa, datorate organizarii sociale defectuoase, dar si luptelor intre generalii care isi disputau mostenirea lui Alexandru cel Mare si pricinuiau descompunerea statului macedonean.
Doctrina lui Epicur este strict impotriva idealismului. Odata cu descoperirea la Herculanum a unor importante fragmente din scrierile lui Epicur, s-a putut stii cat datoreaza Lucretiu filosofului grec.

Cand, gandindu-se la Epicur, a spus in cartea a cincea “Merg pe urmele lui si-mpletesc ale gandului fire”, Lucretiu nu a exagerat, spunand doar purul adevar, marturisind in alt loc ca isi desfasoara invataurile “in valul de vraja al dulcilor muze” (cartea a cincea). Desi se inspira din invataturile lui Epicur, desi uneori il traduce chiar pe acesta, Lucretiu ramane original ca poet. Sententele lui Epicur sunt cuprinse organic in poem si si-au primit o noua infatisare in sistemul de gandire al poetului.

Epicur scrisese perceptele sale filosofice pentru a da lumii un intreptar dupa care sa isi dobandeasca fiecare fericirea. La baza moralei lui Epicur este o profunda dragoste pentru om, un deosebit interes pentru soarta lui in lume, totusi principiile morale ramanand simple verigi intr-un sistem rationalist.
Gadurile infatisate de Epicur aveau sa destepte o lume intrega in sufletul lui Lucretiu. Regandind principiile altuia, poetul pare a fi gasit in ele ecoul a ceea ce se desfasura in propriul sau suflet.

Fiecare principiu ii destepta o lume de idei, iar in adancul sufletului izvora si entuziasmul care avea sa dea poetului o culoare originala. Universul vazut de Lucretiu, prin Epicur, era desteptator de emotii, de gandiri, incantari si muzica interioara, pe care puterea creatoare a geniului avea sa le transpuna in versuri. Poetul vede numai prin imagini. Un spectacol este desfasurat in fata ochilor nostril cu pitorescul, gratiosul ori maretia lui.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles