Comunismul in Romania

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.62

nivel: Liceu

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noțiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mișcare politică care dorește să implementeze acest sistem.

..................................................

Astfel, la 30 decembrie 1947, regele Mihai este obligat să abdice, proclamându-se Republica [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Comunismul in Romania

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noțiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mișcare politică care dorește să implementeze acest sistem.

..................................................

Astfel, la 30 decembrie 1947, regele Mihai este obligat să abdice, proclamându-se Republica Populară Română ce marca succesul deplin al comuniștilor pe calea instaurării unui regim totalitar.

În esență regimul totalitar comunist din România a fost la fel ca în toate țările în care s-au instaurat astfel de regimuri, având însă anumite particularități care l-au deosebit de acestea în sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste din zona europeană au fost impuse de Uniunea Sovietică, cu acordul Puterilor occidentale și complicitatea unor forțe interne, fiind implementate după modelul sovietic.

Aceste regimuri s-au instaurat și menținut prin forță, recurgându-se în acest scop la represiuni sângeroase în toate statele respective, la suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, impunându-se un singur partid declarat ca forță politică conducătoare, realizându-se în practică formula partid-stat. Atât economia cât și politica acestor țări era subordonată Uniunii Sovietice, fiind în felul acesta afectate grav independența și suveranitatea acestora.

Fără să ignorăm particularitățile fiecărui regim comunist din aceste țări, apreciem că, așa cum am subliniat, esența lor a fost aceeași, adică de regimuri dictatoriale comuniste. Încercarea de a face o ierarhizare a acestor regimuri constituie o abatere de la realitate având, în practică, consecințe politice negative.

Dacă se recurge totuși la o nuanțare, se poate aprecia că regimul cu duritatea cea mai excesivă a fost cel bolșevic al cărui model a fost copiat de celelalte state comuniste, Uniunea Sovietică fiind forța conducătoare a lumii socialiste. Tot ca o nuanțare trebuie menționat cazul Iugoslaviei, care a respins atât modelul cât și tutela sovietică, regimul politic din această țară, neavând aceeași duritate, păstrând totodată legăturile cu Occidentul și lumea a treia.

Regimul comunist din România, întins pe un timp îndelungat de peste patru decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape în cadrul acestora, comportând o serie de particularități.

O primă perioadă este cea dintre 1948-1965 din timpul guvernării lui Gh. Gheorghiu-Dej. În cadrul acestei perioade există două etape distincte: prima din 1948-1958, iar a doua din 1958 până în 1965, an în care Gheorghiu-Dej a încetat din viață, locul său fiind luat de Nicolae Ceaușescu.

A doua perioadă a acestui regim este cea dintre 1965 - decembrie 1989, din timpul guvernării lui Nicolae Ceaușescu.
În cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 1965-1971; a doua din 1971-1982, iar a treia din 1981 - decembrie 1989.

În funcție de aceste perioade și etape, regimul comunist din România a avut o serie de particularități distincte.
În prima etapă (1948-1958) din perioada guvernării lui Gheorghiu-Dej, regimul dictatorial comunist din România a avut cel mai represiv caracter, cum și cea mai accentuată obediență față de Uniunea Sovietică. Este etapa in care s-a practicat o mare prigoană și reprimare împotriva elitelor românești și chiar a categoriilor sociale de muncitori, țărani, pe care regimul pretindea că se sprijină.

Au avut loc arestări și deportări masive de ordinul miilor, condamnări la ani grei de detenție și la moarte, sau chiar lichidarea unor persoane fără a fi judecate. Printre cei arestați, iar unii dintre ei chiar lichidați, au fost o serie de personalități politice și intelectuali de frunte, precum și țărani și muncitori care erau în dezacord cu politica regimului. O politică de reprimare s-a dus chiar și în rândurile partidului comunist cu scopul înlăturării rivalilor politici.

Obidiența față de Uniunea Sovietică s-a manifestat nu numai în plan politic, ci și economic când prin intermediul sovromurilor (societăți mixte sovieto-române în care partea sovietică deținea pachetul majoritar), economia românească a fost practic subordonată celei sovietice care a prădat-o și a jefuit-o. Această stare de lucruri s-a datorat și faptului că pe teritoriul României exista armata sovietică, iar toate instituțiile de stat, politice, economice, de învățământ, de cultură, armata, serviciile de informații etc., aveau consilieri sovietici care își impuneau politica proprie intereselor sovietice.

Tot în această etapă a avut loc și naționalizarea principalelor mijloace de producție și colectivizarea forțată a agriculturii care, în fapt au dus la lichidarea proprietății private în marea ei majoritate și la instituirea proprietății de stat sub denumirea de proprietate socialistă. Prin aceste acțiuni cetățenii țării au ajuns să depindă de stat, iar drepturile și libertățile individuale au fost afectate dramatic.

În această etapă s-au realizat bazele regimului totalitar, având o singură forță politică politică cu rol conducător - partidul comunist și cu o totală subordonare a societății civile celei politice. S-a instituit un sistem draconic de cenzură asupra mijloacelor de informare în masă, precum și a tuturor publicațiilor, literaturii și artei, istoriei etc., care au fost ideologizate și constrânse să slujească politica partidului. În instituțiile de învățământ și cultură au fost implementate tiparele sovietice, iar ideologia comunistă a devenit elementul de bază al acestora. Presa devenise în totalitatea sa un mijloc docil de slujire a politicii regimului totalitar comunist.

Relațiile externe în ansamblul lor erau orientate spre Uniunea Sovietică, întrerupându-se astfel în bună măsură legăturile tradiționale ale României cu Occidentul. România devine membru al C.A.E.R.-lui (organism economic) în 1949 și membru al Tratatului de la Varșovia (pact militar) în 1955, ambele organisme fiind dominate de Uniunea Sovietică prin intermediul cărora urmărea să mențină țările socialiste din Europa în zona sa de influență și în același timp să contracareze organismele similare ale Occidentului.

Trebuie menționat totuși că în această etapă de regim totalitar, România a cunoscut o creștere economică pe baza unei rate ridicate a acumulării, urmărindu-se industrializarea și electrificarea țării cu accent pe dezvoltarea industriei grele, îndeosebi a celei constructoare de mașini. Procesul de industrializare s-a înfăptuit în mare parte prin acumulări care au lovit în nivelul de trai al populației.

Pe plan extern trebuie menționată, ca un succes primirea României în O.N.U., în anul 1955, deschizându-se țării noastre posibilitatea de a juca în etapele următoare un rol activ pe arena internațională.

Prima etapă din perioada guvernării lui Gheorghiu-Dej se încheie cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării noastre, ca rezultat al unei politici abile ale acestei guvernări, România fiind singura dintre țările aflate în această situație, care a reușit o astfel de performanță.

A doua etapă a guvernării lui Gheorghiu-Dej (încheiată prin decesul acestuia survenit în primăvara anului 1965), se caracterizează printr-o anumită liberalizare a regimului comunist, materializată prin eliberarea deținuților politici din închisori și printr-o anumită elasticitate în viața spirituală, continuându-se totodată procesul de dezvoltare economică. Pe plan extern s-a promovat o politică de independență față de Uniunea Sovietică și o reorientare spre occident. Această realitate și-a găsit expresia mai ales în "Declarația din aprilie" din 1964.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles