Compozitia mineralogica a rocilor de zacamant

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.70

nivel: Facultate

Existenta unei roci cu aceleasi compozitie mineralogica in doua zacaminte este practic imposibila. Chiar si in cuprinsul zacamantului exista variatii de litofacies mai mari sau mai mici. Numarul mare de roci de zacamant impune o clasificare a lor. In literatura de specialitate sunt propuse mai multe clasificari ale rocilor, cu diferite grade de complexitate [4, 7, 8, 9]. Pentru interesul inginerie[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Compozitia mineralogica a rocilor de zacamant

Existenta unei roci cu aceleasi compozitie mineralogica in doua zacaminte este practic imposibila. Chiar si in cuprinsul zacamantului exista variatii de litofacies mai mari sau mai mici. Numarul mare de roci de zacamant impune o clasificare a lor. In literatura de specialitate sunt propuse mai multe clasificari ale rocilor, cu diferite grade de complexitate [4, 7, 8, 9]. Pentru interesul ingineriei de zacamant, vom prezenta o adaptare a clasificarii lui Krumbein si Slos (citata in [8, 9]), intr-o reprezentare Gibbs-Rozeboom, in figura 3.1.

Domeniile din triunghiul de compozitie reprezentat in figura 3.1., cu denumirile aproximative din legenda, nu sunt strict delimitate desi sunt trasate linii de demarcatie intre ele. Cele trei linii din apropierea laturilor triunghiului se afla la o distanta de 0,1 din inaltimea triunghiului (ceea ce corespunde unui procent de 10% pentru mineralul in cauza). Celelalte doua sunt o linie mijlocie, respectiv o mediana.

Spre exemplu, domeniile 1, 2, 4 si 6 reprezinta roci cu un continut mai mic de 10% in minerale argiloase. Acestea sunt rocile colectoare tipice, cu observatia ca rocile cu un continut foarte mare de carbonati trebuie sa fie fisurate. Celelalte, definite aproximativ prin restul domeniilor, sunt roci protectoare, cu unele exceptii, cum ar fi marnele fisurate sau nisipoase care pot avea proprietati de roci colectoare.

In subcapitolele urmatoare vor fi analizate, succint, proprietatile celor trei grupe de minerale mentionate, impreuna cu proprietatile pe care le confera rocilor in care se gasesc.
3.2. Silicea (SiO2)
Componentul cel mai important al rocilor nisipoase si al gresiilor este silicea, mai ales sub forma de cuart. Opalul si calcedonia sunt subordonate. Originea silicei este eruptiva si metamorfica, dar poate rezulta si in urma pro-ceselor de precipitatie chimica si biogena in cursul litificarii.

Dupa Pettijohn [7], silicea sedimentara apare sub forma de cuart si calcedonie clastice cu dimensiuni cuprinse intre 0,0625 mm si 2 mm, iar silicea chimica apare sub forma de cuart secundar, calcedonie si opal ca ciment sau material de silicifiere a resturilor organice.
Dintre proprietatile fizice intereseaza, mai ales, dimensiunea si distributia pe dimensiuni a granulelor (v. cap. 2), care au o influenta mare asupra permeabilitatii si porozitatii. Forma este mai putin importanta. In schimb, modul de asezare a granulelor influenteaza destul de mult proprietatile rocii pe care o formeaza.

Densitatea cuartului este cuprinsa intre 2590 si 2670 kg/m3, in functie de sistemul de cristalizare, iar duritatea pe scara lui Mohs este de 7.
Aceste caracteristici prezinta importanta mai ales in procesul de extractie a titeiului si gazelor. Aparitia viiturilor de nisip, atunci cand roca este neconso-lidata, conduce la complicatii din cauza depunerilor pe talpa sondei sau a actiunii abrazive asupra materialului tubular si a pompelor de extractie.

Solubilitatea silicei in apa este foarte redusa la temperaturi obisnuite, de ordinul a 0,5...6 ppm (parti pe milion, 1 ppm = 0,0001%). Ea poate trece ca atare in solutie sau prin alterarea chimica a silicatilor, in ambele cazuri sub forma coloidala. Dizolvarea si precipitarea silicei sunt fenomene complexe, incomplet cunoscute. Echilibrul de dizolvare depinde in primul rand de temperatura si se stabileste intr-un timp de ordinul multor zeci de mii de ani sau chiar mai mult.

Bineinteles ca variatia concentratiei in timp este una asimptotica, viteza de dizolvare fiind relativ importanta in solutiile diluate. Prezenta cuartului secundar in jurul granulelor de cuart primar sau de alte minerale, cu o frecventa destul de mare, arata ca cele doua procese, de dizolvare si de precipitare, se desfasoara cu o intensitate semnificativa si reprezinta o componenta importanta a proceselor de litificare.

Cuartul si celelalte varietati de silice fac parte din categoria celor mai stabile minerale, atat din punct de vedere termodinamic, cat si chimic. Cu toate acestea, in medii bazice, dar si in medii acide, ele pot suferi transformari reversibile sau ireversibile, ca urmare a unor reactii chimice. Vor fi citate doua astfel de transformari:
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles