Compostarea deseurilor zootehnice din Romania

1x punct

categorie: Diverse

nota: 9.00

nivel: Facultate

Compostarea aeroba intensiva a avut la origine doua tehnologii ai caror initiatori sunt Rudolf Steiner (procedeul biodinamic) si Albert Howard (procedeul INDORE).

Steiner a elaborat in 1921 o tehnologie originala de descompunere a gunoiului de grajd si a enuntat principiile dupa care gunoiul poate fi transfomat intr-un ingrasamant organic concentrat, cu efect favorabil pentru men[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Compostarea deseurilor zootehnice din Romania

Compostarea aeroba intensiva a avut la origine doua tehnologii ai caror initiatori sunt Rudolf Steiner (procedeul biodinamic) si Albert Howard (procedeul INDORE).

Steiner a elaborat in 1921 o tehnologie originala de descompunere a gunoiului de grajd si a enuntat principiile dupa care gunoiul poate fi transfomat intr-un ingrasamant organic concentrat, cu efect favorabil pentru mentinerea si cresterea fertilitatii solului, la obtinerea unor culturi sanatoase de plante cu productivitate ridicata.

Dirijarea proceselor de compostare se realizeaza prin biopreparate, acestea reprezentand elementul de noutate in tehnologia timpului.
Biopreparatele sunt produse din maceratele unor plante medicinale (musetel, valeriana, papadie si coada calului), ele avand rolul, asemanator celui hormonal, de a dirija intensitatea si directia transformarilor din gramada de gunoi.

Albert Howard (cercetator englez) a perfectionat metodele traditionale de compostare ale bastinasilor lansand in Anglia (1931) procedeul sau, denumit "procedeul Indore", prin care composta gunoaiele provenite de la statiile de epurare orasenesti.

Acest procedeu a fost elaborat intre anii 1924 si 1931 folosind ca materiale de compostat urmatoarele:
- deseuri vegetale (paie, buruieni, fanuri degradate, pleava, plante acvatice, alge, deseuri de la taierile din livada si podgorii, vreji de cartofi, deseuri de legume, furaje degradate, frunze si rumegus);
- deseuri animale (dejectii, organe, sange, animale moarte etc.);
- materiale pentru neutralizarea aciditatii (calcar macinat, carbonat de potasiu sau cenusa).

Compostarea decurge mai bine cand resturile vegetale sunt zdrobite, pentru ca astfel se produce o imbibare mai rapida cu apa a tesuturilor vegetale, facilitandu-se astfel atacul microbian.La amestecarea materialelor trebuie avut grija sa se realizeze un raport C:N=33:1 prin proportionarea deseurilor animale fata de cele vegetale.

Inaltimea gramezii trebuie sa nu depaseasca 2m, iar locul pe care se aseaza gramada de compostare trebuie sa fie usor inclinat pentru a nu balti apa din precipitatii. Gramada trebuie orientata cu axul lung in asa fel incat sa fie protejata contra vantului dominant si sa fie cat mai egal insorita de ambele parti.

Dupa 2-3 saptamani de compostare se executa prima remaniere a gramezii, cu scopul aerisirii, omogenizarii si trecerii straturilor de la baza catre varf si a celor exterioare catre interior. In acest fel se asigura o transformare mai uniforma a resturilor organice si se grabeste compostarea prin aerisirea gramezii. Se mai executa o remaniere dupa inca 2-3 saptamani. Cu ocazia fiecarei remanieri se pot aduce corecturi pentru umiditate. Dupa 3 luni compostul este gata de folosire.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin cresterea bacteriilor si temperaturi intre 25 si 40AC;faza 2, stadiul termofil in care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunind celuloza, lignina si alte materiale rezistente;

limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;faza 3, il constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la inceputul procesului de compostare la 15 in compostul matur.

Ultimul recensamant general agricol demonstreaza faptul ca peste 80% din efectivele de animale din tara noastra se regasesc in explotatiile agricole de tip familial. Acesta stare de fapt arata ca cea mai mare cantitate de reziduuri zootehnice va fi intalnita in exploatatiile agricole individuale care nu au puterea economica sau tehnica a transformarii acestor cantitati imense de dejectii intr-un ingrasamant organic de calitate.

Actual, problema dejectiilor din zootehnia individuala este rezolvata de femier prin imprastierea gunoiului de grajd direct pe terenurile agricole, acest gunoi de grajd fiind in general necompostat, necunoscand faptul ca aplicarea directa a dejectiilor animaliere (necompostate) din gospodaria proprie ii poate aduce si dezavantaje nu numai avantaje.

Printre dezavantajele majore ale aplicarii gunoiului de grajd , depozitat la marginile tarlalelor, direct pe terenurile agricole, se realizeaza o pierdere continua a azotului, carbonului energetic si trofic si nu in ultimul rand poluarea mediului ambiant.

Chiar daca gunoiul de grajd, care se evacueaza zilnic din gospodaria agricola, ar fi incorporat in sol, acesta ar crea dezechilibre biologice in sol, prin raportul C:N prea mic al gunoiului cu paie prea putine , fapt care ar determina procese puternice de amonificare, cu pierderea amoniacului in atmosfera, precum si o nitrificare exagerata, urmata de levigarea nitratilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles