Comentariul poemului Luceafarul

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.84

nivel: Gimnaziu

Treptele succesive prin care a trecut poema - cum atestă manuscrisele poetului, aduse la lumina tiparului de Perpessicius, cu toate variantele lui, în Ediția monumentală, integrală, Mihai Eminescu - Opere, I-IV, 1939-1963 - dovedesc că “de la lutul inanimat până la statuia împietrită și fără de moarte” a Luceafărului i-au trebuit lui Eminescu zece ani de trudă creatoare. De aceea, poa[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Comentariul poemului Luceafarul

Treptele succesive prin care a trecut poema - cum atestă manuscrisele poetului, aduse la lumina tiparului de Perpessicius, cu toate variantele lui, în Ediția monumentală, integrală, Mihai Eminescu - Opere, I-IV, 1939-1963 - dovedesc că “de la lutul inanimat până la statuia împietrită și fără de moarte” a Luceafărului i-au trebuit lui Eminescu zece ani de trudă creatoare. De aceea, poate, Luceafărul Eminescu înregistrează o imensă bibliografie - aproape o mie cinci sute de titluri. Este poemul despre care s-a scris aproape mai mult decât despre întreaga poezie românească la un loc.

Trecând, așadar, prin numeroase variante succesive, din anii berlinezi ai poetului, 1872-1874, când manuscrisele lui atestă începutul, Luceafărul este finisat abia în 1882, când Eminescu îl citește, parțial, în ședințele “Junimii”, în asistența lui Maiorescu. Dar, în forma lui definitivă, poemul este publicat, în aprilie 1883, în Almanahul Societății Academice Social - Literare “România jună”, din Viena, sumar ilustrat de cei mai de frunte reprezentanți junimiști ai literaturii române la acea vreme. Versiunea din Almanah este reprodusă, apoi, de revista “Convorbiri literare”, în august 1883, și tradusă în limba germană de Mitte Kremnitz. Titu Maiorescu reia, apoi textul poemului, apărut în Almanah, dar înlătură din 392 de versuri, câte cuprinde această versiune, un număr de 16 versuri, republicând poemul, numai cu 376 de versuri, în ediția princeps, din decembrie 1883. Mai precis însă - modificările făcute de Maiorescu în ediția din 1883, menținute și în celelalte ediții ale sale, ce au urmat acesteia, sunt următoarele: marele critic suprimă strofa 3 (Ei numai doar durează-n vânt etc.), din cele 11 câte cuprind răspunsul Demiurgului, înlocuiește versurile 3-4 din strofa 7 cu versurile “Tu ești din forma cea dintâi, / Ești vecinică minune”, și apoi elimină strofele 8,9,10 - reducând, astfel, textul poemului de la 98 de strofe la 94 strofe.

Ediția academică Perpessicius restabilește, în spirit critic, textul inițial, după cel din Almanah, considerând întregul ca un neegalat poem simfonic. Și, astfel, în edițiile curente ale Poeziilor lui Eminescu, apare când una când alta din cele două forme ale versiunii definitive - adică cu sau fără cele patru strofe.

Cât privește izvoarele posibile ale Luceafărului, adică cele ce stau la îndemâna cunoașterii și conștiinței noastre imediate, acestea ar putea fi: în primul rând, firesc, adânca și îndelungata frământare morală și spirituală a lui Eminescu, amara lui experiență de viață, proiectată pe fondul societății sau lumii în care trăia, ajutat de o covârșitoare inteligență și de o memorie a lucrurilor, cu nimic mai puțin fenomenală, altfel spus, propria-i personalitate creatoare, condiția lui de geniu; în al doilea când , folclorul național, cu grădinile lui paradisiace, încărcate de lumină și balsam, cu fântânile-i purificate, de continuu debit, ce sevele-i și fructele-i de aur, din care poetul și-a nutrit întreaga sa creație literară. În al treilea rând, cu alte cuvinte un al treilea izvor al poemului eminescian, Luceafărul, este filozofia, îndeosebi cea a lui Schopenhauer, privind ilustrarea teoriei despre geniu.

Dar punctul de plecare al lui Eminescu în Luceafărul este - după propria-i mărturisire - basmul popular, muntenesc, “Fata în grădina de aur”, cunoscut poetului din culegerea folclorică a germanului Kunisch, alcătuită în urma unei călătorii pe care aceste o făcuse, în Țările Române. Mărturisirea sau însemnarea lui Eminescu stă înscrisă pe fila 56 a Manuscrisului 2275 și este reprodusă de Perpessicius în M. Eminescu - Opere, II, 1943, pag. 403.
“În descrierea unui voiaj în Țările române, germanul K. povestește legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că dacă geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a părut că soarta Luceafărului din poveste seamănă mult cu soarta geniului pe pământ, și i-am dat acest înțeles alegoric.”

Basmul de la care pleacă poetul (Fata din grădina de aur) și pe care îl prelucrează în versuri povestește despre o preafrumoasă fată de împărat, pe care tatăl său o ținea închisă, spre a o feri de privirile muritorilor și de ispitele lumii, într-un palat construit numai din marmură, aur, argint și pietre scumpe, ce se afla într-o “vale stearpă”, unde stânci de pază înconjurau măreața adâncime. Palatul era păzit de un fioros balaur. Dar vestea despre frumusețea fără de seamăn a fetei de împărat, care stătea aici închisă împreună “cu mai multe soațe”, se răspândise repede în lume. Auzi despre aceasta și un fiu de împărat, Florin, care, îndrăzneț și viteaz cum era, porni în căutarea fetei cu gândul de a-i cuceri inima și o răpi. După multe peripeții, el izbutește să ajungă la palatul preafrumoasei din grădina de aur și să omoare balaurul.

În acest timp, fata, care stătea și privea la fereastra palatului, este zărită de un zmeu ce călătorea prin apropiere. Atras de chipul ei fermecător, zmeul se îndrăgosti de fată și se lăsă să cadă din înălțimile cerului în palat, luând chipul unui tânăr de o rară frumusețe, care mărturisi fetei iubirea lui și o rugă să-l urmeze în ținuturile nemuririi. Fata însă refuză să-l urmeze, cerând să devină el muritor, ca orice alt pământean, dacă vrea să-l îndrăgească.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles