Comedia specie a genului dramatic

1x punct

categorie: Romana

nota: 7.40

nivel: Liceu

Astfel, discursul sau electoral menit sa impresioneze auditoriul, incepe cu un glas tremurator, plin de emotie (“Domnilor!”…Onorabili concetateni!...Fratilor!”) e tercut apoi prin lacrimi (“Ca orice roman, ca orice fiu al tarii sale…in aceste momente solemne…ma gandesc la tarisoara mea”) si in final, tonul sau devine patriotar, “vioi si latr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Comedia specie a genului dramatic

Astfel, discursul sau electoral menit sa impresioneze auditoriul, incepe cu un glas tremurator, plin de emotie (“Domnilor!”…Onorabili concetateni!...Fratilor!”) e tercut apoi prin lacrimi (“Ca orice roman, ca orice fiu al tarii sale…in aceste momente solemne…ma gandesc la tarisoara mea”) si in final, tonul sau devine patriotar, “vioi si latrator”. Zoe este tipul adulterinei, al femeii voluntare si autoritare. Traind anticipativ drama dezonoarei si a oprobriului public, inevitabile in cazul publicarii scrisorii de dragoste, hotarata si energica, cu o vointa si o indrazneala fara limite, apeleaza la toate mijloacele pt atingerea scopului propus, acela de a-l determina pe Tipatescu sa sprijine canditatura lui Catavencu. Dupa ce intra in posesia scrisorii, linistita si fericita, doreste sa-I dovedeasca lui Catavencu ca este o femeie buna, iertatoare si
toleranta, cerandu-i sa conduca festivitatea organizata in cinstea noului venit, Dandanache. Farfuridi si Branzovenescu readuc in prim plan asocierea carnavalesca dintre politica si stomac, prin onomastica. Acestia doi sunt tradati de obsesia tradarii, din care n-a mai ramas decat o vocabula absurda. Singurul personaj care reuseste sa se sustraga tiraniei scrisorii compromitatoare este Cetateanul turmentat care, dintr-un vechi reflex profesional, da scrisorile “dupa adresa”. Fostul factor postal gaseste si pierde scrisori de “amor”, care circula ca entitati de sine statatoare. “Canalia”, cum il numeste Tipatescu, refuza sa-si precizeze identitatea, indreptatind pe unii critici sa vada in el personajul colectiv. Evolutia conflictului, comportamentul si limbajul personajelor pun in lumina o trasatura esentiala a oricarei comedii, prezenta comicului, care starneste rasul. Astfel, exista un comic de situatie. Scrisoarea de “amor” pierduta




de Zoe, gasita de Cetateanul turmentat, este furata de Catavencu, apoi pierduta de acesta si gasita din nou de Cetateanul turmentat, care i-o inmaneaza “adrisantului”. Un alt mecanism auto-persuasiv care starneste rasul functioneaza in cazul lui Trahanache, care isi exprima nerabdarea de a afla continutul scrisorii, prin “ai putintica rabdare, docomentul”. Zaharia isi supravegheaza atent gesturile, preocupat sa para calm, imperturbabil, dar indicatiile regizorale insista asupra nuantelor privirii. Un alt personaj aflat intr-o situatie ridicola este Catavencu, deoarece din stapan pe situatie (cand se afla in posesia scrisorii), devine victima unei escrocherii asemanatoare celei la care apelase. Infatisand relatia dintre Tipatescu si Zoe, sau felul in care se defasoara alegerile, Caragiale realizeaza un comic de moravuri, vazand atat necinstea in viata de familie, cat si in cea politica. In piesa este prezent si comicul de
caracter, care izvoraste din comportamentul si atitudinea unor personaje. Astfel, Catavencu se pretinde patriot, dar urmareste interese personale, meschine. Pristanda se supune orbeste lui Tipatescu, dar gandeste admirativ despre Catavencu (“strasnic prefect ar fi asta”), dupa ce-i marturiseste ca-i citeste gazeta “ca pe Evanghelie”. Acestor forme de comic li se adauga cel de limbaj si de nume. Comicul de limbaj se realizeaza prin ticurile verbale ale unor personaje (“ai putintica rabdare”-Trahanache, “curat”- Pristanda, “neiculita”-Dandanache), care sunt adevarati “strigoi lingvistici”, semnificanti goi de orici urma de sens, gata oricand sa dinamizeze ordinea limbajului, prin pronuntarea gresita a unor cuvinte (“renumeratie”, “famelie”, “bampir”, “plebicist”, “ciclopedica”, “dipotat”). Uneori cuvintele sunt intelese gresit, dandu-li-se alt sens (“capitalist”-locuitor al capitalei, “anonima”-semnata), iar, alteori, in
vorbirea personajelor se intalnesc structuri care contin nonsensuri (“industria romana este admirabila, e sublima, dar lipseste cu desavarsire”- Catavencu, “dupa lupte seculare care au durat treizeci de ani iata visul nostru realizat”-Farfuridi), truisme (“un popor care nu merge inainte sta pe loc”-Catavencu), tautologii (“enteresul si iar enteresul”-Trahanache), cacofonii (“va sa zica ca nu le are”-Trahanache) si chiar anacolutul (“Imi pare rau, tocmai coana Joitica, tocmai dumneaei, care de! Sa ne asteptam de la dumneaei la o protectie”-Pristanda). Orchestrarea atenta a pauzelor si a punctelor de suspensie- semne ale indoielii ontologice, ce devin mai graitoare decat nonsensurile ce le separa- ne ingaduie accesul la organizarea hipertexturii dramaturgice, constientizarea unui mod de a folosi limbajele scenice. Tot in comicul de limbaj se incadreaza si comicul de nume, acestea fiind deosebit de expresive. Trahanache,
provenit de la “trahana” (coca moale) sugereaza amanarea, tergiversarea, batranetea. Catavencu, nume strident, reprezinta pe cel care se agata de orice pt a-si atinge scopul, find un demagog latrator. Pristanda isi trage numele de la un joc, sugerand zbaterea permanenta sau faptul ca joaca dupa cum i se canta. Dandanache este cel care provoaca incurcaturi, prin aparitia sa. Branzovenescu si Farfuridi, prin aluzia culinara a numelor lor, sugereaza inferioritatea si mediocritatea. Cetateanul turmentat reprezinta starea de turmentare permanenta a personajului.Prin aceste mijloace, piesa provoaca rasul, dar, in acelasi timp, atrage atentia cititorilor in mod critic, aupra “comediei umane”. Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de arivisti, care actioneaza dupa principiul “Scopul scuza mijloacele”, urmarind mentinerea sau dobandirea unor functii politice nemeritate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles