Codul lui Calimach

3x puncte

categorie: Drept

nota: 8.69

nivel: Facultate

Referat despre Codul lui Calimach
Iar la aceeași dată în hrisovul de promulgare adaugă: „și la baza pntru aceasta am avut Basilicalele”. Din aceste hrisoave rezultă că Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau că l-ar fi întrebuințat ca izvor principal pentru alcătuirea codului său. Dacă Domnul ar fi vrut să ascundă folosirea codului austriac –cum se atribuie &ndash[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Codul lui Calimach

Referat despre Codul lui Calimach
Iar la aceeași dată în hrisovul de promulgare adaugă: „și la baza pntru aceasta am avut Basilicalele”. Din aceste hrisoave rezultă că Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau că l-ar fi întrebuințat ca izvor principal pentru alcătuirea codului său. Dacă Domnul ar fi vrut să ascundă folosirea codului austriac –cum se atribuie – pentru ce ar mai fi pus să i se traducă din 1813 pînă la 1816, pravilele împărătești? I s-ar atribui prea mult șiretenia de înșela posteritatea. Și totuși n-ar fi scăpat de controlul contemporanilor și al urmașilor.

Conform contemporanilor:
Consilierul de curte Pavel Svinin, trimis de Ministerul de Externe al Rusie pentru a face cercetări în Basarabia, arată în răspunsul său de 1 iunie 1816 că Scarlat Calimach a numit în 1815 un comitet ca să adune toate legile și obiceiurile Moldovei în materie civilă și criminală, cîte erau in putere de patru secole, cu arătarea ramurii și izvorului lor. „Partea întîia a acestei legislații s-a tipărit acum (1816) la Iași în limba greacă și tot acum se traduce în limba moldovenească”
Într-o notiță din „Telegraful Filologic” , care apărea pe la 1817-1820 în grecește, la Viena, se arată că Vodă Calimach a însărcinat doi boieri mari și pe dascalul de latinește de la Școala domnească, să traducă în limba dacilor legile locului „care întru puțin vor ieși de sub teascuri” . Dacă această lege ar fi fost o copie, s-au avîndul doar ca drept principal, era greu de de admis ca aceasta să nu fi se știut la Viena și să nu se fi arătat în această revistă o astfel de informație de laudă pentru legea împăratuliui.

Mai tîrziu (1824-1825), Petru Manega, născut în Valahia la 1782, doctor în drept de la Paris, a făcut , cu colaborarea baronului Brunov, fost student al Universității de la Leipzing, după cererea autorităților rusești, un proiect de cod civil pentru Basarabia, tipărită la St. Petersburg, după 1914. În discursul preliminar al acestui proiect „Codul Calimach”, spune că este un extras din Basicale și din Armenopol .Deși vorbește de codul francez, nu pomenește nimic de codul austrriac, ceea ce n-ar fi putut trece cu vederea un jurist ca Manega.
Agentul austriac din Iași, Raab, a trimis la 28 august 1818 pentru Biblioteca Curții imperiale-regești un exemplar grecesc.

Agentul spune „sunt la fel cu ale noastre, dar au fost păstrate acele dispozițiuni care aici sînt în uz în puterea obiceiurilor ce se aplică”
Celebrul cunoscător al dreptului greco-roman, E.K. Zacharia von Lingenthal, care folosea în studiile sa Codul Calimach ș-il recomandagrecilor ca model pentru noul Stat, nu spune că ar fi copiat sau luat într-o formă oarecare din codul austriac, c-il pune mereu în legătură cu dreptul roman și bizantin, arătînd că se distinge „printr-o codificare simplă și fidelă a legislației bizantine” Nu se face nici o trimitere la codul austriac pentru completarea sau interpretarea Codului Calimach, deși se vorbește și de codul comercial francez, și nici măcar vreo mențiune despre cel austriac.

Diferențele Codului Calimach de codul Austriac
Este de observat mai întîi că număr de articole între cele doua coduri. Codul Calimach are 2032 articole, iar cel austriac numai 1507, deci o diferență de 525 articole. Împărțirea în titluri și capitole diferă de asemenea. Î Codul Calimach sunt mai multe capitole; și aceasta datorită nu atît unei altfel de grupări sau desfaceri de texte, ci faptului că legea moldovenească are părți care lipsesc în codul austriac. Codul Calimach are în partea II secția I, în plus capitole: despre sinisfora, plata datoriilor de moștenire, împărțeala moștenirii. În secția II are în plus patru capitole: despre zestre, parafernă sau exoprica, dar nuntesc, despre teoritre.

Art.1, definiția legii din Codul Calimach, lipsește în codul austriac. Dispoziția din art.6 referitoare la forma actelor făcute în țara străină, nu este în codul austriac. Art.12, de asemenea nu se află în acel cod. Art.13-14, care se ocupă de obiceiuri, diferă cu totul de cel austriac. Art.18-24, diferă de textul codului austriac. Art. 27 menține robia care este interzisă în codul austriac. Codul moldovenesc n-are dispozițiile privitoare la dobîndirea și pierderea cetățeniei. Art. 56-62 referitoare la spițele rudeniei, n-au corespunzătoare în codul austriac(Anexă 21). Art. 64-70, care se ocupa de logodnă, sunt diferite de cele din codul austriac. Art. 120-180, n-au aproape deloc texte corespunzătoare în codul austriac.

În capitolul despre epitropie și curatorie, despre care Calimach spune că s-a folosit de codici noi evropenești, n-a făcut o simplă traducere, o copie, ci a luat unele idei, pe care l-ea adaptat stărilor de la noi; între altele s-a dat mamelor și bunicelor drept la tutelă , ceea ce nu era de acord codul austriac. Diferențe însemnate sunt în materie de moștenire cu testament sau fără. Calimach are 4 clase de moștenitori, cel austriac 6. În codul Calimach sunt 13 cazuri de dezmoștenire, în cel austriac 4. Cap. XV despre sinisfora, cap. XVI despre primirea sau lepădarea moștenirii, cap. XVII despre plata datoriilor de moltenire, cap. XVIII despre împărțirea moștenirii, reprezintă ceva special Codului Calimach.

Foarte mari diferențe se observă la cap. XXXI despre tocmelile căsătorești. Art. 1647-150 sunt luate din vechiul nostru drept, din cel roman și greco-roman. Cap. XXXIV despre darul nuntesc, adică despre contra-zestre și ipovolon (văduvărit) se află într-o mică parte și în codul austriac, dar în Codul Calimach este altfel grupat și mult mai bine întocmit. Cap. XXXV despre teoritre și darurile între însoțiți, cuprind disoziții cu totul proprii codului moldovenesc, care s-a folosit de izvoare romane și bizantine. Dintre textele care nu sunt sau nu au coresponzătoare în codul austriac, cităm : art. 39-42, 49-50, 924-925, 1610, 1612, 1621, 1626, 1632, 1634, 1635-1650, 1658-1668, 1683, 1697, etc.

Încheiere
Codul Calimach prezintă, fără îndoială, un deosebit interes, atât din punct de vedere al formei cît și al fondului. Limba ediției românești din 1833 prezintă în special mult interes. Limba noastră juridică în acea vreme nu era destul de formată pentru a exprima atîtea noțiuni noi, cuprinse în acest cod. Totuși traducătorii sau străduit să caute, ori să formeze cuvintele potrivite. Limba, în unele cazuri, era pentru popor mai greu de înțeles decît limba Legiuirii Caragea, din cauza că acest cod avea mai multă învățătură juridic; totuși nu era străină de acea a maselor populare.

Din punct de vedere al fondului, Codul Calimach are, ca și Legiunea Caragea, destule părți criticabile. Dintre acestea sunt citat: robia, privelegiile de clasă, situația femeii măritate, călcășia, deosebiri dintre creștini și necreștini etc.

Acest Cod are însă multă originalitate și valoare din punct de vedere științific și practic. El însușiri care nu se găsesc în legile din acea vreme ale multor țări și care merită să fie puse în evidență prin cercetări amănunțite. Este superior, în anumite privințe, codului austriac, pe care, se spune că la copiat, iar în unele părți chiar codului francez ; cuprinde multe din obiceiurile juridice ale țării, unde era destinat să se aplice, și în general reprezenta un insemnat progres față de ceea ce fusese mai înainte. Acestui Cod i s-a atribuit calificarea ca fiind cel mai roman dintre toate codurile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles