Clima

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.40

nivel: Liceu

1.1 Schimbari de clima produse recent

Se pune intrebarea daca schimbarile de temperatura si cele ale cantitatii de precipitatii care au loc la nivel global se datoreaza unor fenomene naturale ( cum ar fi variabilitatea activitatii solare ori efectele eruptiilor solare) sau sunt rezultatul cresterii efectului de sera din atmosfera datorita emisiilor de gaze de sera.

Ce[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Clima

1.1 Schimbari de clima produse recent

Se pune intrebarea daca schimbarile de temperatura si cele ale cantitatii de precipitatii care au loc la nivel global se datoreaza unor fenomene naturale ( cum ar fi variabilitatea activitatii solare ori efectele eruptiilor solare) sau sunt rezultatul cresterii efectului de sera din atmosfera datorita emisiilor de gaze de sera.

Cele doua functii climatice majore inregistrate in ultimii 1.000 de ani, dupa Wiliams, L.D., Wigley, T.M.L , ( 1983) sunt: optimul climatic medieval din jurul anului 1200 si Mica glaciatiune care a afectat perioada dintre secolul al XVI-lea si al XIX-lea. La acestea se poate adaugao a treia: incalzirea din secolul XX-lea. Optimul climatic medieval, care a durat in Europa intre 1000 si 1300, are o valoare climatica complexa, care presupune o incalzire substantiala de-a lungul secolului al XI-lea si al XII-lea si o perioada de racire intre anii 1000 si 1150.

A doua este mica glaciatiune medievala. Acesta tine de la anul 1600 la 1900, caracterizandu-se printr-un declin al radiatiei solare cu cca 6W/m2 (o reducere a radiatiei nete la partea superioara a troposferei cu 1W/m2).In aceasta perioada radiatia neta a fost mai redua decat cea estimata in urma cresterii emisiilor de gaze de sera. Dupa Wigley, T.M.L., Kelly, P.M., 1990, prima crestere are loc intre 1765-1990 si este cu 2,2W/m2, iar in perioada 1990-2030, datorita efectului de sera cresterea ar putea fi cu inca 3 W/m2 .

A treia fluctuatie cuprinde variatiile climatice recente la nivel global, deci incalzirea din secolul al XX-lea. Reconstituirea climei din ultimul mileniu a avut la baza analiza variatiei climatice din regiunile tropicale, urmarindu-se evolutia precipitatiilor si variabilitatea multianual-sezoniera a temperaturii, in funtie de interventia umana. Cele mai inseminate rezultate legate de temperatura si de precipitatiile globale au fost prezentate la inceputul secolului al XIX-lea la Congresul Meteorologiei de la Viena (1873), acesta devenind punctual de pornire pentru multe tari in dezvoltarea retelelor proprii de meteorologie. Incepand cu sec. al XX-lea (deceniul al 6-lea), este posibila o estimare globala reala a climei prin corelarea masuratorilor effectuate de sateliti cu cele effectuate la suprafata terestra, prin estimari reale ale precipitatiilor lunare(Rudlf,B. si col.1991).

Jones, P.B., Bradley, R.S. (1992) prezita pentru emisfera nordica lista statiilor meteorologice cu cele mai lungi siruri de date, localizate intre 400 si 640 latitudine nordica ( table nr. 61). Pentru emisfera sudica Sunt luate in calcul datele de la statia din Rio de Janeiro, care functioneaza de la 1832.

Cele mai cunoscute date pentru temperaturiile medii lunare sunt cele inregistrate de C.E.T. ( Central England Temperature ), care reprezinta regiunea engleza Midlands, bazate pe siruri scurte de inregistrarim, folosite astazi pe scara larga. Unii cercetatori, analizand datele CET, arata ca media anuala pe ultimii 30 de ani este mai mare cu cca. 0.50C decat media ultimilor 330 de ani. Aceasta incalzire din ultimii ani este mai evidenta pentru iarna decat pentru vara, iar din aceste date, exista un an record de temperatura, anul 1990, cand media anuala atinge 10,650C.

Anul Localitatea Tara Latitudinea Longitudinea
Temperatura
1701 Berlin Germania 52,5 13,4 E
1706 Olanda 52,1 5,2 E
1743 Boston S.U.A. 42,2 71,0 V
1743 St. Petersburg Rusia 60,0 30,3 E
1753 Geneva Elvetia 46,2 6,2 E
1756 Stockholm Suedia 59,4 18,4 E
1757 Paris Franta 48,4 2,5 E
1761 Norvegia Norvegia 63,4 10,5
1763 Milano Italia 45,4 9,2 E
1768 Copenhaga Danemarca 55,7 12,6 E
Precipitatii
1725 Padova Italia 45,4 12,0 E
1735 Hoofdorf Olanda 52,3 4,7 E
1738 Charleston S.U.A. 60,0 30,3 E
1740 St. Petersburg Rusia 60,0 30,3 E
1748 Lund Suedia 55,7 13,2 E
1748 Marsilia Franta 43,3 5,4 E
1764 Milano Italia 45,4 9,2 E
1770 Paris Franta 48,8 2,5 E
1770 Seul Coreea de Sud 37,3 127,0 E
1774 Uppsala Suedia 59,9 17,6 E
Tabel nr.61 Cele mai vechi masuratori de temperatura si precipitatii
(dupa Jones, P.D., Bradley, R.S., 1992 )

Sunt calculate precipitatiile lunare pentru Anglia si Tara Galilor (Wigley, T.M.L. si col., 1984) incepandcu anul 1766, folosindu-se date de la cca. 35 de puncte, actualizate permanent, reprezentand cea mai luna serie de date despre omogenitatea precipitatiilor. Inregistrarile arata, pe o perioada de 30 de ani , o variabilitate anuala de 10% si anotimpuala de 20%.

Studiul efectuatde Bradley, R.S., Jones (1985) cuprinde unul dintre cele mai vaste si indelungate siruri de date au fost analizate de Climatic Research University of East Anglia in colaborare cu University of Massachusetts. Studiul inglobeaza temperaturile medii anuale si precipitatiile lunare de 4000 de sateliti meteo si 8000 de statii din intreaga lume incepand cu secolul al XVIII-lea. Autorii prezinta temperaturii medii intre 1854 si 1992 potrivit careia clima din ultimele 14 decenii inregistreaza o incalzire cu 0,45 ?0,150C , fata de perioadele de mijloc ale secolului al XIX-lea.

Au existat doua perioade de incalzire rapida, intre 1910-1940 si din 1980 pana in present : perioada de incalzire, din 1911 pana in 1930, pentru emisfera nordica si din 1950 Pana in 1970, pentru emisfera sudica.Incalzirea globala din ultimii 140 de ani (cu 0,45 ?0,150C ) ne-a adus la deductia ca explictiile nu pot fi date prin fenomenul eruptiilor vulcanice, al variabilitatilor interne a sistemului solar, ci mai degraba prin cesterea efectului de sera.

Wigley, T.M.L., Barnett, T.P. (1990) sustin ca, desi nu se stie cu sigurantacauzele modificarilor de temperatura, unele dintre aceste mecanisme de actiune sunt excluse din mecanismul causal al incalzirii din ultimul secol.

Monitorizarea datelor privind Precipitatiile globale pentru ultimii 100-150 de ani (in perioada instrumentala) este mai greu de efectuat din cauza lipsei sau insuficientei datelor privind precipitatiile deasupra oceanelor, marilor si a variabilitatii temporale a precipitatiilor. Totusi, exista evaluari ale schimbarii precipitatiilor la nivel global, pe perioada amintita, facute de Bradley, R.S. si col. ( 1987), Diaz, H.F. si col. (1989) si Hulme, M. (1992), care utilizeaza date de la statiile meteorologice. Ei sustin ca, totusi,pentru a stabilii daca exista o tendinta de evolutie a precipitatiilor pe perioada mai indelungata, pentru masurarea precisa a precipitatiilor globale si inlaturarea variabilitatii naturale a precipitatiilor trebuie marita densitatea statiilor meteorologice.

Inregistrarile climatice din ultima mie de ani a aratat ca temperature aerului a variat pe o scara de la decenii la secole cu pana la ?0,60C si ca in ultimii 140 de ani a avut loc o incalzire globala in medie cu 0,45 ?0,150C precum si o modificare corespunzatoare a mediei precipitatiilor (Street-Perrott F, A., 1992). Mica glaciatiune medievala (sec. XVI-XVIII ) a generat o racire iar actuala incalzire poate sa indice sfarsitul micii glaciatiuni. Cresterea temperaturii globale intre 1920-1940 poate fi un fenomen natural , dar incalzirea cu 0,450C din ultimele decenii datorandu-se in principal efectului de sera.

Pentru stabilirea exacta a efectului de sera trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte : monitorizarea continua a climei supreafetei pamantului cu aparatura instalata pe teren; extinderea monitorizarii climei din imediata vecinatate a suprafetei terestre si a climei atmosferei libere, cu ajutorul satelitilor; detectarea amprentei tridimensionale a cresterii efectului gazelor de sera in urmatorii 25 de ani ( dupa Wigley, T.M.L., Barnett. T.P., 1990). In acest moment ne aflam la limita superioara a variabilitatii naturale din ultimii 1000 de ani. Observatiile si rezultatele pentru urmatoarea perioada de 25 de ani vor lamuri implicatiile poluarii si le vor insoti cu actiuni de inlaturare a ei si de reducere a emisiilor de gaze.

1.2 Modelarea valorilor climatice

Modelarea numerica a climei globale se sprijina pe legile fizicii, dar calculatoarele sunt adevarate laboratoare numerice complexe, care furnizeaza majotritatea datelor prin stabilirea acestor modele. In timpul stabilirii modelelor se realizeaza numeroase analogii, cum ar fi, de exemplu, schimbul de caldura si vapori de apa intre suprafata terestrA si atmosfera. Procesele sistemului climatic sunt procese complexe, care interactioneaza intre ele, declansand mecanisme feedback. Studiul modelelor climatice necesita deci corelarea datelor din trei directii : cercetarea de laborator,domeniul theoretic si cel al examinarii analogiilor.

Obiectul initial al unui model este realizarea unei cooncordante intre modelul respective si clima actuala, model fiind apoi utilizat pentru stimularea climei din trecut. Pentru intelegerea unui model al sistemului climatic trebuie avute in vedere cateva componente, dintre care amintim patru : cele dinamice ( ex. Deplasarea maselor de aer din jurul globului, de la latitudini mici la cele mari si deplasarea verticala); cele ale suprafetei subiacente active, care asigura emisia si schimbul de energie intre suprafata subiacenta si atmosfera ( intre uscatul, oceanele, gheata si efectul albedoului); cele radiative, date de comportarea radiatiei solare primita si absorbita, pe de o parte, si emisa radiatiei infrarosii, pe de alta parte; si componentele aparute in timp si spatiu.
Modelarea climatica are la baza principiul piramidei modelarii climatice.

Laturile piramidei reprezinta elementele de baza ale modelului, si anume, radiatia, componentelor dinamice si suprafata activa. La baza piramidei gasim modelele climatice mai simple , deci procesele primare, iar in varful ei rezolutia modelului climatic in timp si spatiu ( dupa Shine, R.P., Henderson-Sellers, A., 1983).

Piramida ilustreaza pozitia diferitelor modele de baza, pozitie care scoate in evidenta complexitatea celor trei procese primare, si interactiunea dintre ele. Piramida modificata de cei doi autori amintiti are baza goala, fiind locul unde lipseste interactiunea dintre procesele primare, iar spre varf aceste procese devin tot mai puternice (fig. 53 ).

Piramida cuprinde patru tipuri de modele. La baza sunt modelele de bilant energetic (E>B>M>), modele unidimensionale, care dau prognoze ale temperaturiila suprafata marii ( cu latitudinea); al doilea tip, modelate unidimensionale radiativ-convective, care dau profilul termic vertical. Al treilea tip este dat de modelele bidimensionale, aflate la mijlocul piramidei, cuprinzand procesele suprafeteiactive, procesele dinamicii zonei mediane si ale catorva straturi ale atmosferei. Modelul numeric este al patrulea tip, situate la varful piramidei, fiind modelul circulatiei generale (M.C.G.), care ia in calcul aspectele tridimensionale ale atmosferei , modelul incercand prezentarea tuturor proceselor fizice importante pentru clima.

Toate modelele climatice ( cu exceptia celor initiate pe calculator) folosesc experimentele de dublare instantanee, ca simulare a climei prin dublarea cantitatii de CO2 , care aduce dupa sine dublarea caldurii radiative, datorata efectului CO2, ceea ce produce un dezechilibru. Hansen, J. si col. ( 1988 ) sustin ca cresterea reala treptata a CO2 cere timp mai indelungat de derulare pe calculator( metoda fiind in acelasi timp mult mai scumpa) decat debutarea instantanee a cantitatii de CO2. Aceiasi autori, precum si altii ( Washington, W.M., G.A., 1989 ) sustin ca limitele calculatorului impugn doar cateva modele numerice pentru derularea experientelor,care iau in calcul cresterea treptata a cantitatii de gaze de sera.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles