Clasificarea traseelor alpine dupa gradul de dificultate

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.75

nivel: Facultate

"Scara" alpina, cu sase grade de dificultate, a fost stabilita de Willo Welzenbach in anul 1920. Aceasta scara a capatat cu timpul valoare internationala (vezi si cap. V., Alpinismul in Romania).
Definirea gradelor de dificultate U I A A
Gradul I reprezinta treapta inferioara a dificultatii la cataratura de stinca. Gradul VII reprezinta la ora actuala (1979) dificultatea maxima atins[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Clasificarea traseelor alpine dupa gradul de dificultate

"Scara" alpina, cu sase grade de dificultate, a fost stabilita de Willo Welzenbach in anul 1920. Aceasta scara a capatat cu timpul valoare internationala (vezi si cap. V., Alpinismul in Romania).
Definirea gradelor de dificultate U I A A
Gradul I reprezinta treapta inferioara a dificultatii la cataratura de stinca. Gradul VII reprezinta la ora actuala (1979) dificultatea maxima atinsa pina acum. Toate gradele de dificultate intermediare exprima trepte de dificultate egal distantate. Scara este deschisa la partea superioara, putind fi extinsa oricind. Gradele de dificultate se noteaza cu cifre romane. Se renunta la denumirea in cuvinte.

Definitia gradelor de dificultate in detaliu este urmatoarea:
I--Dificultati reduse. Forma cea mai simpla a cataraturii de stinca (fara a reprezenta un teren de mers usor). Miinile sint folosite pentru mentinerea echilibrului, incepatorii trebuie asigurati la coarda. Se impune ca ei sa nu aiba predispozitie pentru ameteala.
11=Dificultati moderate. Se introduce cataratura care face necesara aplicarea principiului celor trei puncte.

111= Dificultati medii. Se recomanda puncte de asigurare intermediare in pasajele expuse. Pasajele verticale sau surplombele cu prize bune cer folosirea fortei. Cataratorii antrenati si experimentati pot escalada pasajele de acest grad fara asigurare de coarda.
IV--Dificultati mari. Incepe cataratura cu tendinta mai dura, care necesita experienta apreciabila de cataratura (este rezervata alpinistilor cu grad superior de pregatire). Apar pasaje mai lungi cu mai multe puncte intermediare de asigurare. Nici cataratorii antrenati si experimentati nu trec, de regula, pasajele de acest grad fara asigurare de coarda.

V = Dificultati foarte mari. Cresterea numarului de puncte de asigurare intermediara devine o regula. Cerinte marite de calitati fizice, tehnica de cataratura si experienta. Traseele lungi de gradul V, la mare altitudine, se numara printre escaladele foarte mari din Alpi si regiunile extralpine.VI=Dificultati extrem de mari. Cataratura necesita pricepere peste medie si un antrenament excelent. Expunere mare, adesea combinata cu platforme de regrupare mici. Pasajele de acest grad de dificultate nu pot fi trecute, de regula, decit in conditii favorabile (adesea combinat cu catara tura artificiala: A0 pina la A4).

VII--Dificultati exceptionale. Grad de dificultate atins prin antrenament intens si echipament imbunatatit. Chiar si cei mai buni cataratori necesita un antrenament adaptat la natura rocii respective, pentru a trece pasaje ale acestui grad de dificultate la limita de cadere. In afara capacitatilor de cataratura acrobatica este absolut necesara stapinirea unei tehnici perfecte de asigurare.

Gradele de dificultate in gheata
Este imposibil de a se clasifica traseele de gheata dupa o scara exacta de grade de dificultate. Gheata este supusa unor modificari permanente si profunde. Un perele de gheata poate fi o tura de placere in cazul in care gheata este acoperita cu un strat de zapada firn cu buna aderenta; acelasi perete, in conditii de gheata casanta sau de gheata lucie, poate deveni o tura de extrema dificultate. Un indice, obiectiv de comparatie il reprezinta unghiul pe care panta il face cu orizontala.
In descrierea traseului de obicei se indica panta medie a fetei si panta maxima locala a pasajelor cu cea mai mare inclinare.

Pentru o regiune data se cunoaste totusi ordinea ierarhica a traseelor de gheata prin comparatie cu alte trasee, fara a se folosi cifre.
De dificultatile reale, chiar si un catarator de gheata experimentat
nu-si poate face o imagine, decit de la caz la caz la fata locului, in functie de conditiile in care se prezinta gheata la data respectiva.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles