Ciment

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ciment

Betonul avand ca liant cimentul tip Portland. Acest tip de beton, prin natura liantului si a agregatelor minerale, are rezistente la intidere mult mai mici decat cele la compresiune. Pentru a prelua si redistribui in masa elementului de constructie tensiunile de intindere, este folosita armatura. Aceasta armatura este realizata din bare rotunde din otel, in cazul cel mai general, dar poate fi realizata si din fibra de sticla, fibra de carbon sau alte armaturi compozite.

Un alt aspect interesant este comportamentul elementului ca structura. Astfel in anumite situatii, problema trebuie privita, in prima instanta, prin prisma eforturilor si nu prin cea a tensiunilor. Daca eforturile de incovoiere sunt foarte mari se pot aplica procedee tehnologice de modificare a axei deformate a elementului inainte de montajul sau, respectiv, de aplicarea sarcinii. Aceste procedee nu sunt specifice betonului, ele fiind la fel de bine aplicabile structurilor din otel sau lemn, si constau, de exemplu, in precomprimare sau postcomprimare.

"Functionarea" betonului armat

La fel cu alte materiale compozite, betonul armat este de fapt o structura. Problema de la care pleaca necesitatea armarii betonului este foarte simpla: pasta de ciment care incojoara agregatele se separa de suprafata de contact cu acestea la o forta (o tensiune) mult mai mica decat cea la care s-ar distruge daca ar fi comprimata. Astfel, compozitul initial, format din agregate si ciment intarit, se distruge usor daca tensiuni de intindere apar in elementul de constructie.

Aceeasi pasta de ciment are, in schimb, o aderenta foarte buna la materiale cum ar fi otelul, iar tensiunile de intindere, prin intermediul acestei adeziuni, pot fi transmise otelului, caruia ii este practic indiferent (ca material), daca este intins sau comprimat (material virtual izotrop). Transmiterea tensiunilor de intindere prin adeziune conduce la tensiuni de forfecare la interfata otel-ciment, de unde necesitatea unei lungimi de ancoraj minime a unei bare de otel in beton.

Daca luam in considerare, de exemplu, o grinda din beton apartinand unei structuri, prin calcul static se pot identifica zonele cu tensiuni de intindere importante. Acolo pot fi intorduse bare din otel (sau alte tipuri de armaturi), bine ancorate in zonele adiacente, in asa fel incat elementul sa nu mai cedeze. Betonul nu mai este unul simplu ci devine beton armat.

In figura din dreapta, M este momentul incovoietor, T.a. este forta de intindere din armatura, iar C.b. este forta de compresiune in beton. Cele doua forte sunt asimilate rezultantelor tensiunilor aparute din incovoierea elementului din beton armat in urma aplicarii efortului de incovoiere M. Atat in cazul grinzilor cat si a placilor, momentul incovoietor este efortul predominant. Acesta produce (cel putin) o rotire a planului sectiunii transversale si poate fi descompus in cuplul de forte T.a. si C.b.. Avand in vedere capacitatea virtuala nula a betonului simplu de a rezista la tensiuni de intindere, se poate face ipoteza ca acestea sunt preluate integral de armatura. Data fiind capacitatea aceluiasi material de a prelua tensiuni de compresiune, se poate face ipoteza ca ele sunt distribuite, intr-un fel oarecare, in zona marcata cu albastru in figura. « mai multe referate din Chimie