Cilindrii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cilindrii

MEMORIU TEHNIC

2.1.Descrierea motorului

Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinie-alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Mecanismul motor este format din :organe fixe care sunt urmatoarele : Blocul motor care este format din blocul cilindrilor ,carterul superior ,carterul inferior numit si baia de ulei
Miscarea porneste de la piston,segmenti si boltul de piston,care trece prin biela trimitind miscarea la arboreal cotit care este in angrenari cu volantul.

Blocul Motor

Este organul cel mai mare si mai greu al motorului .Este executat prin turnare ce contine blocul cilindrilor si carterul superior.
Blocul motor se executa prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt demontabili sau din fonta aliata cand cilindrii sunt nedemontabili.
Motoarele racite cu lichid au in blocul motor canale pentru lichidul de racier.
Motoarele racite cu aer au blocul motor terminat in niste aripioare.

Cilindrii

Reprezinta spatiu de lucru in care se desfasoara ciclul motor ,pistonul deplasandu-se in interiorul lui in miscare rectilinie-alternativa.
Cilindrii pot fi demontabili sau nedemontabili.Cilindrii dupa modul de racire pot fi umezi sau uscati.Cei nedemontabilili sunt intodeauna umezi.
Montarea cilindrilor in blocul motor se face prin presare.

Chiulasa

Se executa prin turnare din aliaj de aluminiu sau fonta aliata si se inchide cilindrul in partea lui supererioara.
Este stabatuta de mai multe gauri pentru cilindrul de racire, tijele impingatoare , supape si suruburi.

Carterul inferior

Este rezervor pentru ulei. Se confectioneaza prin ambutisarea din tabla de otel sau prin turnare din aliaj de aluminiu. In partea inferioara are un buson de golire. Se monteaza de blocul motor prin suruburi.

2.2. Parametrii constructive si functionali

Principalii parametrii constructive si functionali ai motorarelor cu ardere interna cu piston sunt:

-punctul mort interior (PMI) este pozitia externa a pistonului corespunzatoare volumului minim ocupat de fluidul motor sau distanta maxima a pistonului fata de axa arborelui cotit.
-punctul mort exterior(PME)este pozitia externa a pistonului corespunzatoare a volumui maxim ocupat de fluidul motor in cilindru sau distantei minime a pistonului fata de axa arborelui cotit.
-cursa pistonului este spatiu parcurs de catre piston intre cele doua puncte moarte.
-alezajul este diametrul inerior al cilindrului.
-cilindreea unitara este volumul generat de piston in miscare sa intre cele doua puncte moarte.
-cilindreea totala reprezinta suma cilindreelor cilindrilor motorului.

2.3. Instalatia de ungere a motorului

Instalatia de ungere a unui motor asigura reducerea frecarii di uzurii dintre piesele in miscare,prin introducerea ,sub presiune,intre suprafetele in contact a uleiului necesar sau prin stropirea acestora cu ulei
Ungera motorului SAVIEM-797-05 este asigurata de instalatia prezentata in figura,care este o instalatie de ungere prin presiune si stropire.
Uleiul aflat in baia de ulei 19 este absorbit de ponpa de ulei 24 prin sorbul cu sita 22 si conducta 23.Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit 27 prin roata dintata intermediara 26 si roata dintata 26 si roata dintata 25 montata pe axul pompei de ulei.
Uleiul refulat de pompa este impins prin conducta 20 in filtrul de ulei 18, in vederea curatirii de impuritati.Intre pompa de ulei si filtru se gaseste supapa de descarcare 21 , reglata astfel incat sa asigure uleiului refulat de pompa o presiune de 4,3 daN/cm² (4,4 kgf/cm²),la o turatie a motorului de 2900 de rot./min.

Uleiul filtrat este impins, prin conducta 16, in racitoru de ulei 15 , unde este racit cu apa din instalatia de racire si apoi, prin conducta 17, ajunge in conducta principala de ungere a motorului 11, cunoscuta sub denumirea de rampa de ulei.La partea posterioara a conductei principale de ulei se gaseste sonda manometrica 10 pentru inregistrarea presiunii uleiului.

Din conducta principala deriveaza conductele 12(7 bucati), prin care uleiul este trimis pentru ungerea lagarelor paliere ale arborelui cotit si cunductele 9(6 bucati) cu ajutaj de stropire, prin care uleiul este aruncat cu putere in fundul pistoanelor in vederea racirii acestora si al ungerii cilindrilor. De la palierele arborelui cotit o parte din ulei este impins la fusurile de biela, prin conductele 14 executate in manetoane, iar o parte este impins prin conductele 13 la cele 4 lagare ale arborelui cu came. De la palierul posterior al arborelui cu came uleiul este impins prin conducta 8 in conducta din axul culbutorilor 6, in vederea ungerii lagarelor culbutorilor 5. De aici o parte din ulei se scurge in baia motorului prin gaurile tijelor impingatoare 4, ungand atat tijele cat si tachetii 3, iar o alta parte din ulei intra in orificiu 2 , la lagarele arborelui cotit al compresorului si dupa aceea in baia de ulei al motorului
Ungerea distributiei este asigurata prin conducta 28, care se ramifica din conducta de ulei dintre lagarele paliere din fata ale arborelui cotit si arborelui cu came.

2.4. Subansamblul din tema(Cilindii)

Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 4.4) realizeazã spaþiul de lucru pentru fasurarea ciclului motor, în interiorul lui deplasându-se linear pistonul. Cilindrii pot fii turnaþi odatã cu blocul motor (inamovibili - 1-ada si Fiat. fig. 4.4. a) sau demontabili (amovibili), ca la maioritatea motoarelor moderne, sub forma de cãmãºi de cilindru 3 (fig. 4.4. b); se obtin prin turnare, din fontã aliatã prelucraþi fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei amovibili au prevãzuþi la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanºarea cãmãºilor de rãcire cu apã

. Alte tipuri asigurã etanºarea prin inele de carton 18 (v. fig. 4.1. b), care, ºi rol de realizarea suprainãlþãrii camãºii faþã de suprafaþa superioarã a blocului motor.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru mãrirea suprafeþei contact cu aerul de racire ( OLTCIT v. fig. 2.8 ºi Trabant v fig. 4.4. d).
O remarca pentru OLTCIT Special, care are doi cilindrii orizontali, opuºi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevãzuþi la exterior cu aripi pentru a se mari suprafaþa de contact cu aerul de racire. Pe suprafata interioarã este depus electrolitic un strat de aliaj de nichel-crom-cobalt-siliciu, dupã procedeul NIKASIL, cu grosimea de cca 0.1 mm, pentru a mãri rezistenþa la uzurã, si a micºora jocul dintre piston-cilindru, respectiv pentru creºterea stabilitãþii.
Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar camasile demontabile pot fi uscate (motorul D 2156 HMN 8) sau umede (in contact direct cu apa de rãcire). ca la cea mai mare parte a motoarelor (D 797-05, ARO L-25. Dacia 1310. Mercedes).
La motoarele in doi timpi (fig. 4.4. d), cilindrii au prevazute fante laterale 8 ºi 10 (ferestre de baleiaj), pentru admisia amestecului carburant sau aerului si fereastra pentru evacuarea gazelor arse.

Cãmãsile de cilindri amovibile se monteazã in bloc prin presare, având suprafete de ghidare in acest scop. Denivelarea gulerului faþã de suprafaþa superioara a blocului motor este asiguratã prin garnituri (Dacia 1300) sau prin ghidarea etanºã pe scaunele respective; aceasta denivelare poate fi deasupra blocului (D 797-05, Dacia 1300, ARO L-25), sau sub planul de asamblare a blocului cu chiulasã (D-2156 HMN 8), asigurând o buna etanºare la strângerea chiulasei. Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepând de la volant.

Foarte important este respectarea ovalitãþii si conicitãþii alezajului cilindrilor,dupã prelucrarea finala (honuire).
Numãrul cilindrilor este par (sase in linie pentru motoarele D 797-05,02156 HMN 8, opt in V pentru SR 211, pentru motoarele Diesel de pe auto- camioanele DAC: 1240 V8DT de 320 si 360 CP, D 2156 MTN 8R (6 in V) turbo; patru in linie pentru autoturismele Dacia, Skoda, Fiat, Lada, Toyota, doi cilindri orizontali opuºi - autoturismul Citroen), dar poate fi ºi impar (Wartburg
-trei cilindri, Audi 200 Turbo - cinci cilindri).

CAPITOLUL III

Organizarea activitatilor de reparatii

3.1 Organizarea atelierului de reparatii

Atelierul de reparatii trebe sa fie mare ,pentru a putea lucra la vehicul si pentru a putea fi ferit de precipitate si intemperii.
nstalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice
-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare
lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. « mai multe referate din Fizica