Cereale

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.06

nivel: Liceu

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate īn cultura. Sīnt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele īnceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple īntrebuintari īn alimentatia omului, īn furajarea animalelor si īn industrie.

Orzul este folosit īn alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cereale

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate īn cultura. Sīnt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele īnceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple īntrebuintari īn alimentatia omului, īn furajarea animalelor si īn industrie.

Orzul este folosit īn alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc īn hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la īngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grīu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. Īn obtinerea maltului si a berii orzul este folosit īnca din antichitate, avīnd o larga utilizare si īn zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut īn proteine si mai bogat īn amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii.

Particularitati biologice

Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decīt a grīului. La īnfratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grīu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decīt alte cereale. Semanat prea adīnc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are īnfratirea mai buna decīt grīul secara sau ovazul. Orzul de toamna are īnfratirea mai buna decīt orzul de primavara. La orzoaica īnfratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile.

Cerintele fata de clima si sol

Sīnt īn general mai reduse decīt la grīu dar aceste cerinte sīnt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decīt grīul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avīnd perioada de vegetatie scurta, reuseste īn climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta īn fabricarea berii se cultiva īn zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic īn boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decīt grīul sau secara de toamna rezistīnd pīna la -15 grade C., la nivelul nodului de īnfratire daca a parcurs procesul de calire. Avīnd perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizīndu-se īnainte de secetele de vara, scapīnd astfel mai usor de sistavire comparativ cu grīul. Fata de sol orzul este mai pretentios decīt grīul avīnd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta.

Rotatia

Īn stabilirea plantei premergatoare se are īn vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sīnt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si īntr-o buna stare de fertilitate, īnsa nu prea bogati īn nitrati. Bune premergatoare sīnt cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine īngropate sa nu īngreuneze semanatul.

Fertilizarea

Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al grīului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma īn medie īntre 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. īn substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza īn general cu īngrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb). Administrarea īngrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza.

Īngrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate īn acest element, administrīndu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sīnt urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K īn substanta activa. Amendamentele atīt pentru orzul de t-na cīt si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. Īn functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha īngrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu īn anul semanarii orzului de t-na ci īn anii anteriori).

Lucrarile solului

La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sīnt similare cu cele pentru grīul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei.

Samīnta si semanatul

Samīnta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile īnaintea grīului (īntre 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre īn iarna bine īnradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pīna la intrarea īn iarna, favorizīnd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar īntīrzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata īn prima urgenta cīnd se poate iesi īn cīmp.

Īntīrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul īn proteina, diminuīnd calitatea produsului. Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rīnduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adīncimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm īn functie de textura si umiditatea solului. Adīncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avīnd o putere mai slaba de strabatere. Adīncimea de semanat influenteaza atīt intervalul semanat-rasarire, cīt si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samīnta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este īntre 160-200 kg/ha, īn functie de MMB, puritate si germinatie.

Lucrari de īngrijire

La orzul de t-na se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate īn toamna si primavara si celelalte lucrari de īntretinere la desprimavarare īn functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire īn cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grīu īn functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute : Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha.
Pentru combaterea bolilor foliare īntre care fainarea si sfīsierea frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate īn doua faze primul tratament la aparitia atacului, iar al doilea īn faza de burduf īnspicare. Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gīndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.