Cercetari social - psihologice si social economice ale mediului din punct de vedere psihologic

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 7.01

nivel: Facultate

O alta problema de mediu si alimente este si articolul lui Bamberg. Comportamentul cumpararii alimentelor organice dintr-un bio-shop a fost studiat pe un numar de 320 de studenti ai Universitatii Giessen, Germania care in mod current cumparau produse non-organice. Studiul ne aduce aminte ca una este intentia si altul este comportamentul manifestat pe baza intentiei. Oamenii pot avea bune intentii,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cercetari social - psihologice si social economice ale mediului din punct de vedere psihologic

O alta problema de mediu si alimente este si articolul lui Bamberg. Comportamentul cumpararii alimentelor organice dintr-un bio-shop a fost studiat pe un numar de 320 de studenti ai Universitatii Giessen, Germania care in mod current cumparau produse non-organice. Studiul ne aduce aminte ca una este intentia si altul este comportamentul manifestat pe baza intentiei. Oamenii pot avea bune intentii, dar daca implementarea acestor intentii nu este planificata cu grija, comportamentul preferat straluceste prin absenta. Bamberg arata ca formarea unui plan detaliat despre cand sa actionezi, numit implementarea intentiei, poate contracara tendintele comportamentului obisnuit.

Stimulentele financiare sunt deasemenea investigate si s-a descoperit ca ele conduc la crestere a performantei testului de cumparare. Un sistem de motivare combinat nu este mai eficient, sugerand ca diferentele intre motivele comportamentale si interventiile volitionale mai repede se suprapun decat sunt aditionale. Rezultatele lui arata faptul ca, controlul comportamental perceput, un factor important in TPB, ar putea juca un rol diferit atunci cand comportamentul sin nu intentia este obiectul de studiu. Implicatiile din punct de vedere al politicilor economice include imbunatatirea conditiilor cadru (sistem distributie si vanzari) pentrul marketing-ul produselor organice.

Comportamentul consumatorului si atingerea obiectivului este si tema studiului lui McCalley si Midden. Ei sunt interesati de consumul casnic de energie electrica si de posibilitatea imbunatatirii modului de economisire prin feedback. In studiu au fost implicate 100 de subiecti din Eidhoven, Olanda care au fost impartiti in patru grupe pentru a testa importanta setarii personale versus obiectivul stabilit de a reduce consumul de current electric atunci cand se foloseste masina de spalat. Setarea obiectivelor a fost mult mai eficienta decat doar simpla furnizare de informatie ca oamenii ar putea salva x% de energie prin implementarea unei actiuni (spalarea la o temperature mai scazuta).

Autorii au gasit un mod de interactiune intre modul de setare a obiectivului si un factor de personalitate si anume orientarea sociala, egoistii sau egocentristi care sunt dornici sa-si maximizeze beneficiul personal au performat mai bine cand si-au setat propriile obiective, decat atunci cand obiectivul a fost setat de experimentator. Stimulentele financiare de a salva energie apare neimportant in comparative cu feedback-ul despre procentul de energie salvat. Un rezultat practic al acestui experiment ar fi recomandarea schimbarii desing-ului aparatelor electrocasnice pentru a include indicatori de consum al energiei electrice si obtiuni de economisire a acesteia.

Thogersen si Olader au continuat tema comportamentului consumatorului, dar au mutat focusul in aria cercetarii valorilor. Ei au investigat cum influenteaza valorile patternurilor consumului pro-mediu (ecologic). Un set mare de date culese din locuintele daneze alese aleator s-au obtinut prin interviuri telefonice. Esantionul a cuprins 1000 de interviuri luate de doua ori pe parcursul unui an. Consumul, ca multe alte comportamente zilnice pare sa fie ghidat de obisnuinte. Asa cum a mentionat si Bamberg valorile pro-mediu pot capata importanta fara o schimbare imediata a comportamentului, pentru ca obisnuintele au fost modelate si de alte valori pe langa cele pro-mediu si obisnuintele vechi persista.

Studiul descopera ca inertia comportamentala, are o componenta legata de valori, astfel incat exista un aspect motivational, de exemplu universalismul care permita ca alte griji(nevoile copiilor, vizitarea rudelor) sa intre in conflict cu bunavointa fata de natura (sa conduca masina). Totusi furnizand oportunitati noi pentru comportamentul pro-mediu ar putea schimba comportamentul individual astfel incat sa devina mai consistent in schimbarea valorilor de baza. O intrebare netestata anterior referitoare la relatia cauzala dintre valori si comportament, iar acest studiu folosind date statistice furnizeaza primul test de relationare. Concluzia primara a studiului este ca influenta cauzala predominanta intre valorile de baza si comportamentul prietenos fata de natura, porneste de la valori spre comportament pe termen scurt-mediu. Implicatia practica este ca educatia pe termen, este necesara pentru a schimba prioritatea valorilor, valori care s-a descoperit ca sunt extreme de stabile.

Articolul lui Bonaiuto si altii trateaza deasemenea psihologia pro-mediu individuala si de grup, dar de data aceasta din perspective atitudinii. Au investigat legatura dintre atitudinea fata de mediu si identitatea sociala , ultimul conceptualizat ca atasament fata de loc si identitatea religioasa. Au fost facute doua studii in Italia, unul in vecinatatea Gennargentu National Park, pe 115 subiecti si altul pe 854 de subiecti din regiunea Tuscana Archilelago National Park. Asa cum era de asteptat localnicii, in comparartie cu nonlocalnicii, au aratat un atasament si o identitate fata de loc mai puternica. Totusi atitudinea vis--vis de ariile naturale protejate din vecinatate erau mai negative decat cele ale nonlocalnicilor. Autorii identifica un conflict de valori inerent intre interesele economice si cele de mediu la localnici, care percep ca activitatea lor economica este amenintata de parcurile nationale.

Ultimele doua articole sunt pe tema CMV si a problemelor efectelor informatiilor si incadrarii ce apar in acest context. Bonini si altii au investigat efectul contextului de a platii un bun neutilizabil. Doua studii de caz suedeze unul pe un numar de 68 de studenti si altul pe 280 membrii ai publicului din Goteborg. Intr-un contex de valoare mare repondentii au fost rugati sa se gandeasca la un alt bun de o valoare mare inainte de a declara disponibilitatea de a platii pentru primul. Intr-un contex de valoare mica au fost rugati sa se gandeasca la un bun mai putin valoros inainte de a declara pretul. In primul caz participantii au fost dispusi sa plateasca mai putin pentru acelasi bun , decat in cel de-al doilea caz. Autorii sugereaza ca aceeasi cantitate de bani este perceputa ca fiind mai valoroasa in contextul mai mare, decat in contextul mai putin valoros.

Acest efect pare sa dispara daca oamenii se concentreaza pe evaloare lor pentru bunul non-folosibil fata de cazul cand se foloseste un bun de comparatie. Temerea vis--vis de efectele grijilor de a fi pacalit sau de a primii ceea ce se astepta este discutata in raport cu potentialul subiectivismului intodus si posibila necsitate de a califica informatia furnizata intr-un sondaj CVM. Rolurile informatiei in sondajele CVM este topical adresat de Spach. El demonstreaza o conexiune intre impactul informatiei in preferintele de schimbare si informare si convingerile fundamentale ale oamenilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles