Celule si cromozomi

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.84

nivel: Liceu

In ultimele decenii, cercetarile privind cromozomii si mecanismul cromozomial al ereditatii au luat un mare avant datorita folosirii unor metode si tehnici de studiu. Cu ajutorul lor s-au facut descoperiri insemnate privind structura intima si alcatuirea chimica a cromozomilor, importanta lor in determinismul genetic al caracterelor si in transmiterea informatiei ereditare de la o generatie la alt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Celule si cromozomi

In ultimele decenii, cercetarile privind cromozomii si mecanismul cromozomial al ereditatii au luat un mare avant datorita folosirii unor metode si tehnici de studiu. Cu ajutorul lor s-au facut descoperiri insemnate privind structura intima si alcatuirea chimica a cromozomilor, importanta lor in determinismul genetic al caracterelor si in transmiterea informatiei ereditare de la o generatie la alta, modul de functionare si rolul acestora in evolutia organismelor etc.

In mod cu totul deosebit, studiile efectuate la nivelul biomoleculelor ce intra in alcatuirea celulei si cromozomilor au permis aprofundarea cunostintelor, privind structura si mai ales functionarea acestui imens combinat industrial din microcosmos, care se cheama celula vie.
"DANSUL CROMOZOMILOR"Inca in secolul trecut, G. Mendel, unul din fondatorii genetici, a studiat fenomenul segregarii* hibrizilor la plante si a formulat mai mult din legile ei.

Totusi, multa vreme acest fenomen nu si-a gasit o explicatie satisfacatoare pentru ca nu se cunostea modul de combinare a factorilor ereditari* parintesti in organismul hibrid, precum si modul separarii lor dupa aceea, de-a lungul generatiilor urmatore. Ipoteza lui W. Sutton si T. Boveri privind plasarea factorilor ereditari pe cromozomi a oferit o baza pentru explicarea segregarii la nivel celular.
Intr-adevar, pornind de la aceasta ipoteza, la unele specii s-a putut urmari la microscop, ce se intampla cu cromozomii in cursul diviziunii reductionale.

Astfel, la lacusta s-au facut incrucisari intre doua subspecii la care cromozomii aveau o anumita marime si forma, asa incat puteau fi usor recunoscuti la microscop. S-a constatat ca in timp ce hibridul din prima generatie mosteneste jumatate din cromozomi de la mama si jumatate de la tata, in celulele sexuale pe care el le formeaza, cromozomii se distribuie intamplator. Ca urmare, in generatia a doua segregarea se produce potrivit legilor probabilitatii privind modul de combinare a cromozomilor proveniti de la bunici.

Incrucisandu-se doua specii care au cate 6 cromozomi somatici, iar pe fiecare pereche de cromozomi se afla cate o pereche de factori ereditari, hibridul va mosteni in chip egal de la mama si de la tata cate o jumatate din cromozomii si, respectiv, factorii ereditari. Daca, de exemplu, mama poseda factorii ereditari AA BB CC, iar tatal factorii aa bb cc, hibridul va fi Aa Bb Cc. In cursul diviziunii reductionale, el va forma opt tipuri de gameti, datorita faptului ca in metafaza meiozei cromozomii omologi se grupeaza doi cate doi si apoi migreaza la polii celulei in mod diferit, indiferent de originea lor.

Rezultatul este formarea a opt tipuri de gameti diferiti in ceea ce priveste factorii ereditari si anume: ABC, abc, Abc, abC, AbC, aBc, Abc, aBC. Tinand seama de faptul ca sunt cate opt tipuri de gameti femeli si masculi, prin combinarea lor se obtin 64 de indivizi diferiti din punct de vedere ereditar.Fenomenul prin care in meioza cromozomii materni si paterni se imperecheaza in functie de omologia lor si apoi se separa pe baza de hazard, a fost denumit de cunoscutul genetician american Muller "dansul cromozomilor".

El a comparat cromozomii cu fetele si baietii dintr-o sala de dans, care pot forma numeroase cupluri, deoarece partenerii se pot schimba mereu intre ei. Cu cat numarul cromozomilor si, respectiv, al genelor pe cromozomi este mai mare, cu atat va fi mai mare numarul combinatiilor posibile ale gametilor.

In cazul unei specii cu sase cromozomi somatici si un singur factor ereditar pe fiecare cromozom, probabilitatea ca un gamet sa fie diferit de altul este egala cu (1/2)3=1/8, iar ca un individ sa fie diferit de altul este (1/2)6=1/64. Majoritatea speciilor de la plantele si animalele mai evoluate au, insa, un numar mai mare de cromozomi, iar numarul genelor pe fiecare cromozom poate ajunge chiar la cateva mii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles