Cauzele delincventei juvenile

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.36

nivel: Facultate

Exceptând violările legii penale, delincvența juvenilă cuprinde și o serie de acte care nu au caracter delictual propriu-zis și care, dacă ar fi comise de către adulți, aceștia nu ar fi considerați infractori de către legea penală. Printre aceste acte pot fi amintite, cu titlu de exemplu, vagabondajul, fuga de acasă și de la școală, nesupunerea față de autoritatea părinților sau a educatorilor, co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cauzele delincventei juvenile

Exceptând violările legii penale, delincvența juvenilă cuprinde și o serie de acte care nu au caracter delictual propriu-zis și care, dacă ar fi comise de către adulți, aceștia nu ar fi considerați infractori de către legea penală. Printre aceste acte pot fi amintite, cu titlu de exemplu, vagabondajul, fuga de acasă și de la școală, nesupunerea față de autoritatea părinților sau a educatorilor, consumul de alcool sau de tutun, limbajul indecent etc.

Astfel, un minor poate fi considerat delincvent dacă conduitele lui necesită măsuri speciale de supraveghere, dacă se sustrage constant de la controlul parental sau educațional, dacă își abandonează căminul familial, dacă actele sale încalcă morala, sănătatea și bunăstarea sa ori a altor persoane, dacă încalcă legile penale etc. Așadar, noțiunea de delincvență juvenilă cunoaște trepte evolutive, de la simpla evaluare morală făcută de părinte, educator, societate sau autorități conduitelor unui copil și până la judecarea oficială a acestuia de către un tribunal.

Dintr-un anumit punct de vedere delincvența juvenilă nu depinde atât de natura faptelor comise, cât de un proces de definire a comportamentului tânărului ca fiind sau nu periculos sub aspect social. Cu alte cuvinte delincvența juvenilă poate semnifica percepția și definirea de către părinți, educatori sau autorități a unei fapte comise de minori, ca având un caracter delincvent. Deci, pentru a fi definite ca delincvente, actele săvârșite de un minor trebuie să îndeplinească trei condiții principale: a) să fie comise de persoane care au vârsta stabilită de lege;

b) să fie considerate ca acte ilicite de către părinți, educatori sau alte persoane; c) să ajungă la cunoștința autorităților. Dacă adulții nu au semnalat fapta și nu au definit-o ca atare, ea nu este apreciată ca fiind delincventă. Dar simpla definire a delincvenței juvenile, fără a lua în vedere natura faptelor, repetabilitatea lor și contextul în care au fost executate, înseamnă a acorda unor conduite normale la vârsta adolescenței o semnificație de anormalitate sau devianță. Adolescenții, subliniază psihologii, sunt caracterizați de următoarele trăsături, care par adultului deviante, dar care sunt normale la această vârstă: refuzul autorității paternale, agresivitate, imaturitate afectivă, frustrare, lipsă de responsabilitate și sensibilitate excesivă față de influențele exercitate de anturaj.

Desigur că există și copii sau adolescenți cu tulburări de comportament sau care prezintă tendințe antisociale intense și repetate. Pot fi menționate agresiunile, irascibilitatea, isteria, minciuna, furtul, jaful, violul, vagabondajul, consumul de droguri etc. Însă prevalența unor asemenea conduite în rândul copiilor și adolescenților este de circa 3 până la 10%, cu precădere în rândul băieților. Tocmai din aceste motive trebuie făcută bine distincția între un comportament normal raportat la "criza" adolescenței și un comportament degenerativ.
În sfârșit, noțiunea de delincvență juvenilă primește în doctrină și practica judiciară și o a treia interpretare, de data aceasta pornind nu de la faptele minorilor spre societate, ci în sens invers, de la actele adultului exercitate asupra minorului.

O asemenea semnificație este formulată în funcție de amenințările la adresa minorilor, care pot fi supuși unor rele tratamente sau abuzului sexual în interiorul sau în afara familiei. De exemplu, în Statele Unite ale Americii tribunalele pentru minori operează cu noțiunea de delincvență juvenilă în cazul copiilor care au nevoie de protecție socială, fiind abandonați, neglijați sau maltratați, de familie sau alte persoane.

1.2. Delincvență și predelincvență juvenilă. Încălcarea normei penale de către minor nu se produce niciodată spontan, ci are la bază un întreg parcurs social, psihologic și biologic în ceea ce privește conduita minorului, dar și condițiile de viață ale acestuia. Așa cum s-a arătat deja, o serie de atitudini adolescentine, considerate deviante de către adulți, sunt, de fapt, comportamente normale pentru această vârstă, în consecință ele nu pot fi considerate conduite anormale și, cu atât mai puțin, acte delincvente. La cei mai mulți tineri comportamentul rebel specific adolescenței dispare odată cu depășirea acestei vârste și cu integrarea lor în structurile socio-profesionale.

Un rol important în depășirea "crizei" adolescentine îl are familia. Acolo unde se identifică disfuncționalități în relațiile familiale, socializarea va întâmpina și ea obstacole și inerții din partea minorului, a familiei și a societății, perpetuând astfel comportamentul deviant al tânărului. Dar devianța poate fi facilitată și de alte cauze: lipsa de claritate sau de justețe a normelor sociale și familiale, incompatibilitatea acestora cu aspirațiile individului, schimbările unor sisteme de valori sau chiar agenții sociali care încurajează sau descurajează tendințele de nonconformitate.

Exemple de asemenea acte deviante pot fi: fuga, vagabondajul, integrarea în structurile grupurilor stradale, consumul regulat de alcool și tutun, abandonul școlar etc. Aceste conduite nu sunt delincvente ca atare, ele nu încalcă norme penale, nu prejudiciază comunitatea, ci aduc prejudicii chiar celor implicați. Fără a avea un caracter patologic sau penal, în anumite situații – anturaj nefast, oportunități infracționale, consum de alcool sau droguri, instigare sau constrângere etc. – ele pot constitui adevărate "ocazii" pentru comiterea unor fapte într-adevăr delincvente, aflate sub incidența legii penale.

Așadar, asemenea conduite deviante, deși nu reprezintă delicte, pot reprezenta indicii simptomatice ale unei eventuale "cariere" delincvente, motiv pentru care unii sociologi au introdus noțiunea de predelincvență juvenilă. Predelincvența juvenilă constă în ansamblul conduitelor deviante ale tinerilor care, fără a avea un conținut nociv ca atare, pot determina, în anumite condiții, comiterea de acte antisociale.

Pentru a deosebi actele predelincvente de cele delincvente, primele sunt denumite în Statele Unite "delicte de status", care reprezintă încălcări ale unor prescripții aplicabile numai minorilor și tinerilor. Ele sunt definite formal de comunitate ca fiind inacceptabile și implică o condamnare morală explicită.

În opoziție cu predelincvența se află delincvența care, din punct de vedere criminologic, constituie o violare a dispozițiilor Codului penal sau altor legi speciale cu caracter penal, deci a normelor sociale care au o importanță fundamentală pentru comunitate. Ele prezintă un grad ridicat de periculozitate socială, aduce prejudicii comunității și, în consecință, necesită o reacție puternică din partea autorităților și a societății. Pentru a deosebi actele predelincvente de cele delincvente în doctrină s-a propus pentru cele din urmă noțiunea de delincvență penală.

§2. Tipologia delincvenței juvenile

Un prim set de criterii în funcție de care se poate realiza o tipologie a comportamentelor delincvente juvenile cuprinde: vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au crescut și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială. Astfel, se pot identifica trei tipuri taxonomice ale delincvenței juvenile:

• delincvența ocazională, accidentală și nestructurată. Minorii din această categorie comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar cu deficiențe de socializare, fie în sensul unui exces de socializare, fie în sensul unei socializări prea reduse, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrând sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente.

Pentru mulți dintre acești minori comportamentul lor deviant reprezintă forma de manifestare a "crizei" de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întâmplător sau ocazional, din teribilism, bravadă sau spirit de solidaritate față de grup. Pentru mare parte din acești minori există șanse reale de resocializare și recuperare în mediul deschis, prin adoptarea unor măsuri educative sau neprivative de libertate, evitându-se astfel stigmatizarea lor de către comunitate, dar și pericolul "învățării negative" a tehnicilor delincvente în cadrul centrelor de reeducare;

• delincvența structurată. În această categorie se găsesc minorii care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială. Ei provin, de regulă, din familii dezorganizate structural și funcțional (familii monoparentale prin divorț sau separație în fapt ori constituite în concubinaj, în care nu se regăsesc reguli minime de comunicare, afectivitate și sprijin reciproc) cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe școlare și profesionale scăzute. Se remarcă încă de la o vârstă fragedă comiterea de acte predelincvente (furturi de acasă, de la vecini, de la colegii de clasă, fumat, fugă de acasă și de la școală, abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, violențe fizice etc.).

Pentru unii dintre ei, identificarea în timp util a tendinței spre devianță și adoptarea unor sancțiuni graduale și proporționale în raport cu gravitatea delictului, reprezintă o șansă de resocializare și reinserție socio-profesională normală. Alții vor deveni "clienții" obișnuiți ai centrelor de internare sau penitenciarelor pentru minori;
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles