Cativa calatori de la sfarsitul veacului al XVIII-lea

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.82

nivel: Liceu

De la jumatatea veacului al XVH-lea pina la 1800
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El il prezinta ceva mai in ragaz, ca transporturile care, in tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cativa calatori de la sfarsitul veacului al XVIII-lea

De la jumatatea veacului al XVH-lea pina la 1800
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El il prezinta ceva mai in ragaz, ca transporturile care, in tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de cal, >sti. Impresia frumoasa din departare nu se mentine, la vederea stra-te, care sint murdare, a "bordeielor de lut", a caselor boieresti invizi-t strada, in care i s-a spus ca boierii stau, maninca si dorm pe "di-)fale".

Prezinta urita, chiar "foarte urita" curte noua a lui Alexandru
inceputa cu mesteri din Brasov si ispravita cu cei, mai putin destoi-tara. il intereseaza Baratia, sasii ceasornicari, juvaergii -- si un spi-reii; Festetics are un depozit de trasuri in capitala munteana: sint ruzeci de caleste, care se vind cu 1 800--2 000 de florini bucata, si mai ieftene.rie bogatia terii, regretind ca nu se cultiva tutun si zarzavat (afara , pentru acesta din urma), ca boierii prefera cinepei indigene mata-bacul venit din Saxonia si Silezia, ca nu se ingrijeste vinul care, totusi, are gust de sampanie, ca tot negotul e lasat in mina sasilor.

Negus-intereseaza de cresterea vitelor pentru grasimea si pastrama ceruta pentru piei, foarte cautate, de felurile de lina, de porci, cari se vind ;a, ca si in Ardeal si Banat, de cai, pe cari-i vede in cete de pina la e pe cimp, de albine, adesea pina la 2 000 de stupi, la boieri, pe nii moldoveni se multamesc cu o suta. Clericul strain a avut de la favoarea lui Patiomchin o manastire, Pingara tii, unde a stat nu mai putin de doi ani, Unga apa frumoasa, in mijlocul a trei sprezece sate cu locuitori zdraveni, cari-i dau tributul anual de 150 de oi, 20( de bani de argint, 700 de pastravi afumati, tot atitea roti de cascaval, 1 00( de scoici, pentru zile de post, in afara de cuvenita dijma; in jur se poarta cin zeci de cara tiganesti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles