Castrul roman Bumbesti-Jiu

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.82

nivel: Liceu

Castrul roman Bumbesti-Jiu
Portile pastrate sunt flancate de doua turnuri mult alungite (9,75 x
3,90m), cu intrari neprecizate si zidurile interioare groase (cele de
margine) de 0,80m, iar cele de la intrare de 1,30m. Aveau un etaj acoperit cu tigla, jos pardoseala de pamânt galben batut si între ele existau porti de lemn duble, largi de 5m.

Castrul roman Bumbes[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Castrul roman Bumbesti-Jiu

Castrul roman Bumbesti-Jiu
Portile pastrate sunt flancate de doua turnuri mult alungite (9,75 x
3,90m), cu intrari neprecizate si zidurile interioare groase (cele de
margine) de 0,80m, iar cele de la intrare de 1,30m. Aveau un etaj acoperit cu tigla, jos pardoseala de pamânt galben batut si între ele existau porti de lemn duble, largi de 5m.

Castrul roman Bumbesti-Jiu
Pretoriul (resedinta comandantului roman al castrului) sea fla la o
distanta de 50m fata de poarta sudica si prezinta un plan nesigur.
Compartimentul sapat este larg de 8,60m; i s-a precizat o intrare pe o
latura zidita în caramida. De o parte si de alta a intrarii se întind doua ziduri groase de 0,80m, unul lung de 12,75m si altul de 14 m.

Din ele pleaca doua ramuri fragmentare spre S. lungi de 2,80m si 4 m. În
interiorul compartimentului s-a aflat o camaruta deschisa pe o latura cu
urma de hypocaust si de marimea 2,35 x 2,95m. Ea ne lamureste
orientarea castrului, care avea poarta pretoriana (intrarea principala) spre V, caci sistemul de încalzire la orice pretoriu se afla în spatele lui, spre,poarta decumana (alta intrare în castru).

Aceasta dispozitie ne este confirmata si de cele doua resturi de magazii
(horrea) situate în latera praetorii al caror front era pe aceeasi linie cu fata pretoriului. În ruinele pretoriului, istoricul si arheologul Gr. Tocilescu a gasit numeroase piese de bronz, resturile unei statui imperiale de bronz, coifuri romane, vase de metal si o inscriptie dedicata împaratului roman Caracalla.

S-au mai dezvelit în cetate si doua cladiri cu câte trei camere,
asezate cu fata spre via decumana. Prima cladire are o lungime de
31,60m, e lata de 9,70m, cu zidul gros de 0,60m. Camerele ei sunt de
marimea: 6,35 x 9,50; 6,35 x 11,20m; 9,10 x 9,10m, iar în fata celei de-a doua încaperi un fel de prispa.

A doua e lunga tot de 31,60m, lata de 8m, cu prispa si trei camere
egale între ele, cu largimea de 6,30m. Cele doua cladiri ar putea fi locuinte pentru soldati (hibernacula) sau sedii de colegii militare (scholae). Între cele doua cladiri s-a descoperit si un put plin cu darâmaturi aruncate în epoca romana.

Ultima moneda aflata în castru de Gr. Tocilescu este de pe vremea
lui Filip Arabul.Asezarea civila apare în jurul castrului prin numeroase urme ceramice, ziduri ruinate si caramizi, la 50m S. de castru s-a sapat si o întreaga instalatie termala. De asemenea în incinta castrului s-a descoperit o frumoasa falera de la un steag roman.

Astazi, stim sigur ca primul castru de la Bumbesti a fost numai cu val
de pamânt si sant; avea din caramida portile si câteva cladiri interioare.În aceasta forma castrul a fost ridicat ulterior cuceririi Daciei de catre cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din legiunea V Macedonica,conform caramizilor stampilate cu numele celor doua unitati militare.

Cohorta a IV-a Cypria stationa aici pe la anul 110 e.n., dar nu stim cât timp a ramas. Sub Septimiu Sever, în anul 201 e.n. aceasta nu se mai afla la Bumbesti, fiindca din ordinul legatului Octavius Iulianus, o noua garnizoana, cohorta I Aurelia Brittonum Milliaria (Antoniniana), transforma în zid de piatra valul castrului deteriorat de vechime.
În zidaria castrului nu a fost însa descoperita nicio caramida cu stampila acestei cohorte. Faptul se explica prin dezobisnuinta trupelor de a-si stampila caramizile, fenomen ce începe catre sfârsitul secolului al II-lea e.n.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles