Caracterul national

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.48

nivel: Facultate

Despre firea romānilor s-au scris tomuri īntregi, epoca interbelica īnregistrānd atāt contributii ale unor gānditori romāni cāt si studii remarcabile ale unor cercetatori straini despre specificul nostru national. Īn paginile ce urmeaza mi-am propus sa comentez un studiu remarcabil de “imagologie” apartinānd unui profesor german, contemporan noua, Klaus Heitmann. Studiul se intituleaza[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterul national

Despre firea romānilor s-au scris tomuri īntregi, epoca interbelica īnregistrānd atāt contributii ale unor gānditori romāni cāt si studii remarcabile ale unor cercetatori straini despre specificul nostru national. Īn paginile ce urmeaza mi-am propus sa comentez un studiu remarcabil de “imagologie” apartinānd unui profesor german, contemporan noua, Klaus Heitmann. Studiul se intituleaza “Imaginea romānilor īn spatiul lingvistic german” si a aparut initial īn 1965 la o editura din Köln, iar īn traducere romāneasca, la zece ani diferenta, la Editura Univers.

Obiectul studiului inaugureaza, dupa opinia autorului, o noua disciplina: imagologia, al carui obiect īl constituie asa-zisele “imagini” etnice, carora li se confera o “valoare generalizatoare”. Autorul va aduna īntre filele cartii o serie de marturii si judecati asupra romānilor, consemnānd ca utilizarea notiunii de “spirit national” s-a facut īn 1784 si ca ulterior expresia “spirit” a fost īnlocuita de cea de “suflet” national.

Exista, de asemenea, īn lucrarile timpurii o serie de remarci privind “sufletul poporului romānesc” si respectiv “valah”, ulterior impunāndu-se expresia “originalitatea psihicului romānesc”. Īn 1904, E. Fisher, citat de Heitmann, afirma ca din “turnura particulara” a “sufletului poporului” romān a rezultat caracterul sau. Īn acest spirit trebuie interpretata si concluzia scriitorului Ioan Slavici din 1881, autorul unui studiu necunoscut despre romāni publicat īn Germania, privind trasaturile fundamentale de caracter si “virtutile presupuse la orice romān”.

Profesorul Heitmann, care a adunat o serie de enunturi asupra romānilor publicate īntre 1775 si 1918 īn istoriografia germana, face afirmatia ca romānii, indiferent de apartenenta lor statala, au fost considerati o entitate etnica omogena, avānd particularitati care s-au cristalizat īntr-un mod de viata si īntr-un fel anume de a vedea lumea. Alegerea anului 1918 ca moment de īncheiere a cercetarii istoriografice nu este īntāmplatoare, ea semnificānd īn cuvintele autorului “sfārsitul unui lung capitol din istoria imago-ului german si austriac despre romāni”.

Imagologia, asa cum a fost conceputa de Heitmann, fondatorul disciplinei, īsi propune sa descurajeze tendintele de absolutizare a unor trasaturi ce definesc “caracterul national”, “specificul national”, “personalitatea de baza” specifice fiecarui neam. Slavici a observat la rāndul sau, ca “datele valabile doar pentru unele zone au fost transferate asupra īntregului popor”.

Dupa afirmatia scriitorului ardelean, nu exista populatii valahe care sa nu semene īntre ele īn privinta portului, a limbii, a staturii si a expresiei fetei.Studiul consemneaza numeroase puncte de vedere privind factorii de diferentiere geografica, la care se adauga si considerente de tip istoric. Adevarata natura, nefalsificata, a unei natiuni trebuie cautata īn rāndurile taranimii, asa cum avea sa remarce Michael Lebrecht (1772).

El atrage atentia asupra īndaratniciei valahilor de a pastra obiceiuri si datini mostenite, dar remarca ca aceasta tendinta pare evidenta doar la “omul simplu si la tarani”. Īncepānd cu secolul al XIX-lea, īn istoriografia germana va domina opinia ca doar taranimea e purtatoarea adevaratei romānitati.

Ideea o īntālnim īn cāteva articole germane ale vremii, ca si īn relatarile unor calatori ce sugereaza ca pentru a dobāndi o imagine cāt mai adecvata despre tara si despre oamenii ei e nevoie de o buna cunoastere a poporului, prin observarea ocupatiilor si īndeletnicirilor sale. Pe acesta īl poti gasi, potrivit unei surse citate, adesea decazut si depravat, dar neatins de suflarea unei false civilizatii, asemenea clasei privilegiatilor. Alti observatori considera taranul romān drept “principalul reprezentant al poporului” si ca viitorul tarii depinde numai de taran.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles