Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.52

nivel: Liceu

După ce obține pământurile, Ion se schimbă. El dobândește conștiința noii sale poziții în lumea satului în ochi avea o lumină mândră, de biruitor, era plin de sine însuși, pe uliță umbla cu pași mari și cu genunchii îndoiți, vorbea mai apăsat cu oamenii și veșnic numai de pământ și avere.

O scenă semnificativă este aceea când Ion, amețit de fericire se apleacă și-și sărută pământul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu

După ce obține pământurile, Ion se schimbă. El dobândește conștiința noii sale poziții în lumea satului în ochi avea o lumină mândră, de biruitor, era plin de sine însuși, pe uliță umbla cu pași mari și cu genunchii îndoiți, vorbea mai apăsat cu oamenii și veșnic numai de pământ și avere.

O scenă semnificativă este aceea când Ion, amețit de fericire se apleacă și-și sărută pământul: Acuma, stăpân al tuturor pamânturilor, râvnea sa le vază, să le mângâie ca pe niște ibovnice credincioase. … Dragostea lui avea nevoie de inima moșiei. Dorea să simtă lutul sub picioare, să i se agațe de opinci, să-i soarbă mirosul, să-și umple ochii de culoarea lui îmbătătoare…

Sufletul îi era pătruns de fericire. Parcă nu mai râvnea nimic și nici nu mai era nimic în lume afară de fericirea lui. Pamântul se închina în fața lui, tot pământul… și tot era al lui, numai al lui acuma…

Se opri în mijlocul delniței. Lutul negru, lipicios îi țintuia picioarele, îngreunându-le, atrăgându-l ca brațele unei iubite pătimașe. Îi râdeau ochii, iar fața toată îi era scăldată într-o sudoare caldă de patimă. Îl cuprinse o poftă sălbatică să îmbrățiseze huma, să o crâmpotească în sărutări. Întinse mâinile spre brazdele drepte, zgrunțuroase și umede. Mirosul acru, proaspăt și roditor îi aprindea sângele.

Se aplecă, luă în mâini un bulgăre și-l sfărâmă între degete cu o plăcere înfricoșată. Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios ca niște mănuși de doliu. Sorbi mirosul, frecându-și palmele. Apoi încet, cucernic, fără să-și dea seama, se lăsă în genunchi, își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate pe pământul ud. și-n sărutarea aceasta grăbită simți un fior rece, amețitor…

Se ridică deodată rușinat si se uită împrejur să nu-l fi văzut cineva. Fața însă îi zâmbea de o plăcere nesfârsită. Își încrucișă brațele pe piept și-și linse buzele simtind neâncetat atingerea rece și dulceața amară a pământului. Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări ascuns în văgaună de frica uliului.

Stăpânirea pământului îi dă lui Ion senimentul puterii: Se vedea acum mare și puternic ca un uriaș din basme care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri îngrozitori. Își înfipse mai bine picioarele în pământ, ca și când ar fi vrut să potolească cele din urmă zvârcoliri ale unui dușman doborât. Si pământul parcă se clătina, se închina în fața lui

După căsătorie trăsăturile își pierd treptat omenescul. În epoca respectivă și alți tineri s-au căsătorit cu fete bogate fără să iubească dar s-au resemnat și și-au cinstit familiile (Vasile Baciu). Abia după nuntă Ion își dă seama că odată cu pogoanele de pământ primește și urățica satului. El manifestă față de Ana o cruzime și o brutalitate greu de înțeles. Atitudinea sa inumană, certurile, bătăile, vorbele grele, determină siniciderea Anei. Moartea Anei îl surprinde, dar nu îl schimbă.

Groaza declanșată de moartea Anei ține doar o clipă pentru că gândul lui Ion se îndreaptă îmediat la copil, ca singurul moștenitor al averii socrului său. Nici moartea Anei, nici a copilului nu-l impresoinează prea mult, decât în măsură în care pământurile lui Vasile Baciu depindeau de aceștia. Treptat Ion își dă seama că fericirea nu stă în pogoanele de pământ și în sufletul său se simte din nou glasul iubirii pentru Florica.

În finalul romanului Ion moare ucis de Geroge, deci printr-o moarte violentă care-i apare ca o pedeapsă pentru că a vrut prea mult, pentru că nu s-a știut opri la timp. Împotriva intenției declarate a romancierului de a nu acorda atenție meșteșugului stilistic, exprimarea este sugestivă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles