Caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc

1x punct

categorie: Romana

nota: 6.52

nivel: Liceu

La inceput, "carciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului si al aventurii, si nu o palida umbra hamletica, pierduta intr-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotaraste schimbarea, luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. Ghita este capul familiei pe care incearca sa o conduca spre bunastare.

Atata timp cat se dovedeste un om de actiune, mobil, cu initi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc

La inceput, "carciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului si al aventurii, si nu o palida umbra hamletica, pierduta intr-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotaraste schimbarea, luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. Ghita este capul familiei pe care incearca sa o conduca spre bunastare.

Atata timp cat se dovedeste un om de actiune, mobil, cu initiativa, lucrurile merg bine. Carciuma aduce profit, iar familia traieste in armonie. Bun meserias, om harnic, bland si cumsecade, Ghita doreste sa agoniseasca atatia bani cat sa-si angajeze vreo zece calfe carora sa le poata da de carpit cizmele oamenilor. Aspiratia lui e fireasca si nu:i depaseste puterile.

Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc tulbura echilibrul familiei, dar si pe cel interior, al lui Ghita. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercita asupra lui, mai ales ca tentatia imbogatirii, dar si a existentei in afara normelor etice sunt enorme: "se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii".

Cu toate acestea, Ghita isi ia toate masurile de precautie impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza o sluga credincioasa, pe Marti, "un ungur inalt ca un brad".

Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. Gesturile, gandurile, faptele personajului, tradeaza conflictul interior si se constituie intr-o magistrala caracterizare indirecta.

Naratorul surprinde in mod direct transformarile personajului: Ghita devine "de tot ursuz", "se aprindea pentru orisice lucru de nimic", "nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el", iar cand se mai juca, rar, cu Ana, "isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat" (caracterizare directa). Devine mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neinteleasa fata de Ana, se poarta brutal cu cei mici.

La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii si ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului, realizandu-se in felul acesta autocaracterizarea: "Ei! Ce sa-mi fac?... Asa m-a lasat Dumnezeu!... Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare".

Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile, Ghita devine las, fricos si subordonat in totalitate Samadaului. In plus, se indeparteaza din ce in ce mai mult de Ana ("ii era parca n-a vazut-o demult si parca era sa se desparta de dansa"), aruncand-o in bratele samadaului: "Joaca, muiere, parca are sa-ti ia ceva din frumusete", ii spune Ghita Anei, intr-un rand.

Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. Acesta isi da seama ca Ghita e om de nadejde si chiar ii spune acest lucru: "Tu esti om, Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea tovaras pe tine, as rade si de dracul si de muma-sa. Ma simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea cu un om ca tine".

Totusi Samadaului nu-i convine un om pe care sa nu-1 tina de frica si de aceea treptat distruge imaginea celorlalti despre carciumar ca om onest si cinstit. Astfel, Ghita se trezeste implicat fara voie in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei. Este inchis si i se da drumul acasa numai "pe chezasie". La proces jura stramb, devenind in felul acesta complicele lui Lica.

Are totusi momente de sinceritate, de remuscare, cand cere iertare sotiei si copiilor: "Iarta-ma, Ano! ii zise el. larta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului Ai avut tata om de frunte, ai neamuri oameni de treaba si ai ajuns sa-ti vezi barbatul inaintea judecatorilor". Axa vietii lui morale se frange; se simte instrainat de toti si de toate. Arestul si judecata ii provoaca mustrari de constiinta pentru modul in care s-a purtat.

De rusinea lumii, de dragul sotiei si al copiilor, se gandeste ca ar fi mai bine sa plece de la Moara cu noroc. Incepe sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer in totalitate nici fata de acesta. Ghita ii ofera probe in ceea ce priveste vinovatia Samadaului numai dupa ce isi poate opri jumatate din sumele aduse de acesta.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles