Caracterizarea lui Ghita Pristanda

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.87

nivel: Gimnaziu

Ca dramaturg, I. L. Caragiale nu se remarcă numai prin arta compoziției, a structurii conflictelor, ci și prin talentul excepțional în ceea ce privește realizarea personajelor, prin care “face concurență stării civile”. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului respectiv, fiecare avându-și identitatea sa bine precizată, trăsăturile sale specifice, modu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterizarea lui Ghita Pristanda

Ca dramaturg, I. L. Caragiale nu se remarcă numai prin arta compoziției, a structurii conflictelor, ci și prin talentul excepțional în ceea ce privește realizarea personajelor, prin care “face concurență stării civile”. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului respectiv, fiecare avându-și identitatea sa bine precizată, trăsăturile sale specifice, modul său de a fi, de a gândi și de a se exprima.

Personajele sunt așadar tipuri umane, personaje de factură clasică, având ca dominantă o trăsătură căreia i se subordonează alte trăsături, pentru că personajele, deși tipice, nu sunt realizate schematic, ci sunt privite în complexitatea lor. Astfel, există trăsături generale și trăsături individuale care se contopesc în realizarea personajului.

Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, este tipul servitorului, al omului slugarnic. Replica lui “curat”, devenită tic verbal, reliefează această dominantă a caracterului său - servilismul – și este totodată o sursă a comicului de limbaj.

Servilismul său este unul umil, dar Pristanda urmărește prin acest mod de comportare niște avantaje, conducându-se după principiul enunțat de soția sa: “pupă-l în bot și papă-i tot, că sătulul nu crede la ăl flămând”, el este, după cum recunoaște, unealta docilă a celor trei – Tipătescu, Zoe și Zaharia –, “omul nostru”, cum spune prefectul: “Al dumneavoastră, coane Fănică, și al coanei Joițichii, și al lui conu Zaharia…”.

Pristanda ascultă și execută orbește ordinele stăpânilor, ajungând până la încălcarea legii atunci când îl arestează și-l terorizează pe Cațavencu, în ciuda protestelor acestuia, sau atunci când obține venituri ilicite din afacerea cu steagurile. Șefii săi trec însă cu vederea aceste nereguli atâta timp cât le servește interesele și le este supus.

În Zoe recunoaște adevărata stăpână, cunoscând autoritatea acesteia față de Tipătescu și față de Zaharia Trahanache, dar dorește să le intre în grații și celorlalți. De aceea, el este gata să suporte orice consecință, atunci când îl trimite nejustificat pe Tipătescu la telegraf: “Am mințit (…) Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască, să mă bată… Nu e mai marele meu? Nu e stăpânul meu, de la care mănânc pâne eu și unsprezece suflete?”

După cum el însuși declară, este “scrofulos la datorie”, dar el transformă datoria în acțiuni menite să-i aducă anumite profituri.
În ciuda servilismului afișat față de stăpânii săi prin modul de adresare și prin modul de a acționa, Pristanda e capabil să-i trădeze dacă s-ar întâmpla ca Nae Cațavencu să fie ales. De aceea se poartă slugarnic față de acesta, îi declară că-i citește gazeta “ca pe Evanghelie” și gândește admirativ: “Strașnic prefect ar fi ăsta!”.

Lipsa de cultură a lui Pristanda este evidentă, căci el stâlcește neologismele, al căror sens nu-l înțelege, sau folosește în exprimare cuvinte și expresii populare ori regionale.
Polițaiul nu este un ingenuu, asemenea Cetățeanului turmentat, dar nici o canalie ca Nae Cațavencu, ci doar un șmecher care știe să profite de bunăvoința stăpânilor, să le speculeze slăbiciunile și situațiile delicate în care aceștia se află. El se află în dublă ipostază: de profitor și de persoană de care se profită.

Este profitor pentru că știe să tragă unele foloase din acțiunile pe care le întreprinde, având tacit și consimțământul stăpânilor, la rândul lor, aceștia profită de Pristanda și de serviciile acestuia: el este cel care descoperă că Nae Cațavencu se află în posesia scrisorii, care-l arestează pe acesta și –i mijlocește întâlnirile cu Tipătescu sau Zoe. Totodată, încăierarea de la sfârșitul actului al treilea este pusă la cale și regizată tot cu ajutorul lui Pristanda.

Acest permanent du-te-vino, această continuă agitație de colo până colo, uneori cu folos, alteori fără, este sugerată și de numele personajului, care denumește un dans popular. Ce este interesant de sesizat la acest personaj este tocmai raportul său cu prefectul Tipătescu, pus în evidență încă din prima scenă a comediei. Acesta este de subordonare, fiind determinat, în primul rând, de diferențele de statut social și manifestându-se prin atitudine, modul de adresare și limbajul folosit.

Atitudinea lui Pristanda este de supunere oarbă, necondiționată, pe când prefectul îl privește cu o superioritate tolerantă pentru că știe că are nevoie de complicitatea lui. Tipătescu i se adresează cu un ton hotărât, apelând la un limbaj familiar (“Ghiță”), deși dialogul pe care îl poartă este unul formal, pe când limbajul slugarnic al lui Ghiță, alcătuit din expresii ca “să trăiți, coane Fănică”, “sărut mâna”, “curat” se încadrează într-un dialog formal care abundă în expresii populare, iar vorbirea directă se îmbină cu cea indirectă în cadrul unor divagații, specifice expunerii orale.

Chiar inițiativa schimbării temei și a continuării celei inițiale aparține tot prefectului, adică superiorului, celui ce domină în această relație de subordonare dintre cele două personaje.

Conturat prin caracterizare directă (de către alte personaje: Tipătescu “decât tu nu ești băiat prost; o mai cârpești, de ici, de colo; dacă nu curge, pică”) și prin caracterizare indirectă, dar și cu modalitățile specifice operei dramatice – limbaj (denotă lipsa de cultură și servilismul personajului) și caracterizarea autorului prin indicații scenice (“naiv”, “umilit și naiv”), el este personajul cu care se deschide și se închide piesa, constituind un fel de resort de cortină comică.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.