Caracterizare Vitoria Lipan

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.74

nivel: Liceu

Referat despre Caracterizare Vitoria Lipan
Vitoria este un personaj tipic, dominata la începutul romanului de doua sentimente:dragostea pentru satul ei si pentru copii si dorința de dreptate. Aceste trăiri sufletești o determina sa plece in căutarea soțului dispărut, acest moment marcând desprinderea ei de legile lumii tradiționale in care traieste si pornirea ei intr-o calatorie lăsata de [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterizare Vitoria Lipan

Referat despre Caracterizare Vitoria Lipan
Vitoria este un personaj tipic, dominata la începutul romanului de doua sentimente:dragostea pentru satul ei si pentru copii si dorința de dreptate. Aceste trăiri sufletești o determina sa plece in căutarea soțului dispărut, acest moment marcând desprinderea ei de legile lumii tradiționale in care traieste si pornirea ei intr-o calatorie lăsata de obicei pe seama barbatilor. Astfel ea se transforma intr-o Antigona moldoveneasca si este comparabila cu personajul Hamlet creat de celebrul dramaturg britanic William Shaekespeare.

Vitoria sfidează tradiția si legile omenești, iar caracterul sau învingător este sugerat chiar si de numele personajului, forma populara a prenumelui Victoria ce poate fi asociat izbânzii. Personaj tipic, Vitoria se încadrează perfect in lumea tradiționala in care se gaseste. Ea se conduce după regulile naturii si ale datinilor stramosesti si tratează cu ironie legile omenești trecătoare si viata de la câmpie.
Totodată se ingrijeste de bunul mers al gospodăriei si de educația copiilor si deși duce o viata grea fiind mai tot timpul anului lipsita de sprijinul sotului,ea este mulțumita de existenta sa si o considera superioara vieții de la câmpie.

Vitoria isi educa fata in spiritul datinilor stramosesti si ii transmite mai departe zestrea de superstiții, iar pe Gheorghita îl invata sa fie un conducător de familie responsabil si un bărbat demn si corect. Respectând traditile satesti, Vitoria este credincioasa dar si supersticioasa. Astfel ea se duce la biserica si la preotul din sat pentru sfaturi spirituale si ajutor din partea sfintilor,dar apelează si la vrăjitoarea satului pentru a afla vesti din partea lui Nechifor sau pentru a întreprinde cu sufletul curat drumul spre aflarea soțului sau. Totodată Vitoria crede in vise,interpreteaza elementele naturii,crede ca Vrăjitoarea are o cateluse posedata, indeplineste o seama de datinii stramosestii pentru a nu-si atrage ghinionul asupra sa , toate aceste lucruri demonstrând credințele superstitiose ale Vitoriei si ale lumii in care traieste.

De asemenea ea isi apostrofează fata pentru ca nu respecta legile traditiei,iar Gheorghita crede ca mama sa ii poate citi gândurile deoarece ea are experiența de viata si cunoaște trăirile sufletești din inima băiatului sau. Deși are un suflet de copil deoarece mai crede in farmece si vise,Vitoria ca si restul oamenilor din sat este dârza si înăsprita, dreapta si puternica si poate fi comparata cu un brad, semnul oamenilor de la munte. Traieste intr-o lume elementara, cu un suflet simplu ce crede in eresuri si povesti. Totodată Vitoria este generoasa si blânda, cu inima deschisa si calda. Deși lumea ei este in general conservatoare ea manifesta interes spre nou si modernism in secvența in care folosește telegraful. Deoarece nu are carte, ea apleaza la preot, autoritatea morala din sat, si îl roagă pe acesta sa-i scrie scrisorile si sa o sfătuiască in privința calatoriei sale.

Fragmentul in care Vitoria se hotaraste sa plece in căutarea soțului dispărut reprezintă îndepărtarea ei de la tipicul femeii muntenești. In aceasta parte a romanului , Vitoria poate fi asociata cu un detectiv care descoperă treptat urmele lăsate de soțul sau si ii decopera in final pe criminalii lui Nechifor. Asociind credințele in forțele naturii si in ajutorul dat de Dumnezeu cu inteligenta deosebita si intuiția geniala, Vitoria pornește pe drumul străbătut si de soțul sau, sfidând astfel tradiția si legile omenești, arătându-se umila sau dârza in funcție de situație si persoanele pe care le intalneste. Ea este insotita si de Gheorghita, fapt ce duce la o maturizare rapida a băiatului, iar romanul dobandeste un aspect de Bildunsgsroman.
Vitoria este o buna cunoscătoare de oamenii, calitate complementara a inteligentei.

Ea deduce psihologia fiecăruia si se comporta in conformitate fie lingușind, fie arătându-se dârza si hotărâta. Ea știe cum sa obtina informațiile necesare, e respectuasa fata de oamenii si de tradiție si ii asculta cu intelegere, chiar daca nu le urmează sfatul. Este sociabila atât ca o trăsătura a lumii cat si ca o necesitate pentru a-si atrage bunavointa si simpatia oamenilor.Vitoria se arata puternica pe tot parcursul drumului, putere ce-si afla rădăcinile in dragostea ei pentru Nechifor,in dorința de dreptate si inteligenta si in faptul ca mai tot timpul anului este lipsita de sprijinul soțului si nevoita sa se descurce singura. Ea este inteleapta si echilibrata, cantareste orice si știe cum sa-si tempereze sentimentele.

In fragmentul când descoperă cadavrul soțului sau, Vitoria are o stăpânire de sine magistrala si gaseste in adâncul sufletului sau o putere destul de mare pentru a-si duce misiunea la bun sfarsit si a afla ucigașii lui Nechifor. In finalul romanului,Vitoria demonstrează o intuiție geniala întrucât povestește in amănunt cum a avut loc uciderea soțului sau îngrozindu-i chiar si pe criminali. Prin forța pe care o degaje Vitoria ii determina pe ucigașii soțului sau sa mărturisească dovedind inca o data ca este o buna cunoscătoare a psihologiei umane.

Ultimul paragraf al romanului sugerează faptul ca indiferent de ce s-ar intampla,viata merge înainte si ca numai cei puternici vor supraviețui:
„-Vina încoace, Gheorghita,vorbi ea,trezita din nou de griji multe. Vezi de țesala caii,dupa moda noua care am aflat-o aici,si-i intareste cu orz, căci drumurile inca nu ni s-au sfarsit. Facem cu domnu Toma toate socotelile si-i plătim cinstit ,multamindu-i frumos. Plătim preotilor,oamenilor care s-au ostenit si tuturora.(...) S-apoi după aceea ne-om întoarce iar la Magura,ca sa luam de coada toate cate am lăsat. Iar pe sora-ta sa știi ca nici c-un chip nu mă pot învoi ca s-o dau după feciorul nalt si cu nasul mare al dăscălitei lui Topor”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles